Image 1
Image 2

Cum s-ar rezolva problema pensiilor speciale româneşti în Franţa?

Cod galben și portocaliu pe mai multe râuri
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Cele mai puternice sindicate sunt în Franţa. Francezii reacţionează imediat la orice decizie a guvernului care le afectează nivelul de trai. Se scumpeşte combustibilul? Milioane de francezi ies în stradă. Se ia o decizie care afectează activitatea fermierilor. Mii de tractoare, de utilaje agricole blochează circulaţia. 
În aceste zile guvernul a anunţat că intenţionează să prelungească vârsta de pensionare, de la 62 de ani la 64 de ani.
Chemaţi de sindicate sau dintr-un impuls personal, milioane de francezi au ieşit în stradă. Greve, demonstraţii. Este pentru a şasea oară în acest an când francezii intră în grevă.
Lucrătorii de la căile ferate, de la rafinării, din marile companii, şoferii de camioane, de autobuze, 30% din companiile aeriene protestează, opresc lucrul. Participă la manifestaţiile de protest colectorii de gunoaie, alături de studenţi şi profesori. O mare de oamenii se revarsă pe străzi paralizând Franţa. :i asta pentru prelungirea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Fiind vorba despre pensionare şi pensii, este cazul să ne întrebăm ce s-ar întâmpa în Franţa, sora noastră latină, dacă miliarde de euro din programul PNRR ar fi blocaţi din cauza pensiilor speciale. 
La ce vârstă se pensionează poliţiştii, militarii în ţările UE, în ţările NATO în general? Gradele inferioare la 51-52 de ani după 20-30 de ani de serviciu, şi au o pensie de 80% din media ultimului salariu? Gradele superioare se pensi-onează la 54-56 de ani după o vechime de serviciu de 20-30 de ani. Pensia este tot 80% din ultimul salariu. 
Generalii, pentru că experienţa lor contează, se pensionează la 60-65 de ani.
În Germania, de exemplu, au o pensie echivalentă cu 75% din valoarea soldei brute, iar în alte ţări pensia este 80% din ultimul salariu brut. 
Generalii care explică la televizor, urmăresc mersul războiului în Ucraina sunt în rezervă şi beneficiază de pensii speciale, unii trecuţi în rezervă la sub 50 de ani.  Nicăieri în lume nu vezi un pensionar cu vârsta de 40 şi ceva de ani. Tinerii pensionari se angajează tot la stat. Mai ales cei din serviciile speciale. Pensia se stabileşte după ultimul salariu, dar la care se adaugă concediul lăsat pentru ultima lună, poate pe doi sau trei ani, primele, sporurile etc. :mecheria asta durează de după anul 2000. A fost inventată în timpul guvernului PSD. Aşa se explică, în parte, şi creşterea bazinului electoral al social-democraţilor. De ea a profitat şi actualul prim ministru Nicolae Ciucă. Ar fi normal ca tot PSD să rezolve această problemă. Nu are voinţa politică.
:i nici interesul. De ce să-şi diminueze bazinul electoral pentru nişte amărâte de miliarde de euro pe care ni le taie UE dacă nu se rezolvă problema pensiilor speciale?
Niciun partid nu vrea să se pună cu instituţiile de forţă, din domeniul justiţiei, poliţiei, serviciilor speciale. Judecătorii de la Curtea Constituţională sunt beneficiari de pensii speciale. Cum să voteze împotriva propriilor interese? 
Aşadar, nu are cine să rezolve problema acestor pensii speciale, numite şi nesimţite, odată pentru cuantumul mare faţă de salariul pe care l-au avut beneficiarii, pe de altă parte din cauza vârstei fragede la care s-au pensionat. 
Sigur că o schimbare de legislaţie nu le convine nici actualilor angajaţi din aceste sisteme privilegiate, viitori pensionari la 40 şi ceva de ani.
Un simplu anunţ că va creşte vârsta de pensionare a determinat plecarea din sistem a mii de oameni. Omeneşte pot fi înţeleşi. Mulţi au intrat în sistem tentaţi de vârsta mică de pensionare. Sunt unicii pensionari din lume necărunţi. Odată ieşiţi la pensie încep o nouă viaţă. Mulţi dintre ei pot fi întâlniţi în instituţiile de stat, mai ales pe post de consilieri. Cei din serviciile de informaţii pot oferi multe informaţii preşedinţilor de consiilii judeţene, primarilor, miniştrilor, parlamentarilor care-i pot plăti din taxa forfetară recent majorată cu 7500 de lei lunar. 
Cum s-ar rezolva problema pensiilor speciale în Franţa? Prin proteste. Milioane de francezi ar ieşi în stradă. S-ar declara greve, ar avea loc confruntări cu organele de ordine, s-ar ajunge la spargeri şi distrugeri, răniţi din ambele tabere, poate şi morţi. Ca la revoluţia română din decembrie 1989. Ca la protestele din 1990 din Bucureşti. Ultima mare acţiune de protest a avut loc în România în august 2018, împotriva guvernului PSD, având drept simbol al duşmanului pe Liviu Dragnea. 
Conducerile sindicatelor sunt mână în mână cu guvernele, indiferent de culoarea politică. Societatea civilă a fost anihilată pentru că liderii acestora după ce câştigă oarecare notorietate virează spre partide. USR a fost la origine o asociaţie civică. :i a făcut ceva vâlvă, mai ales în Bucureşti.  S-a transformat în partid, militanţii ei au ajuns miniştri, directori de instituţii, sfârşind prin a fura exact aşa cum strigau în stradă despre alţii că sunt hoţi. Din luptători împotriva corupţiei s-au transformat în corupţi.
  AUR s-a născut direct ca partid. Unde s-a copt, în ce laborator s-a fermentat orzul aromatizat cu hamei care transformă malţul în bere, publicul nu ştie. USR în continuare se consideră o forţă justiţiară, dar nu are capacitatea de a scoate milioane de oameni în stradă. Împreună, electoratele USR şi AUR, fără liderii acestor partide, la care să adere sindicatele libere şi asociaţiile civice nealiniate politic, ar putea deveni o forţă de presiune socială. Dar există sindicate libere? Există asociaţii civice neimplicate politic? Există o categorie socio-profesională care votează de regulă USR şi AUR dispusă să se desprindă de concepţiile ideologice, politice ale liderilor celor două partide, singurele cu apetit pentru proteste? Electoratul USR şi electoratul AUR sunt capetele unui organism social incompatibil. Ceva în genul extremelor din anii 1940, legionarismul şi comunismul.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with