Asculta acest articolAcest număr a fost aprobat de Guvernul României, și se referă la cetățeni care vor veni din India, Sri Lanka și Nepal. Se pare că ar fi vorba despre niște măsuri menite să acopere carențele create de românii care ar refuza anumite categorii de locuri de muncă.
Ideea este că românii nu aleg de bună voie să își lase familiile în țară și să plece în străinătate, pentru un trai mai bun, ci pentru că salariile sunt foarte mici și nu se pot descurca din punct de vedere financiar.
Cei 100 de mii de muncitori din afara Uniunii Europene, dublu față de 2021, vor lucra anul acesta în România. Cei mai mulți se angajează în construcții, agricultură, în hoteluri și restaurante, dar și ca muncitori necalificați.
“Este o decizie luată în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele și are în vedere evaluarea numărului de cereri de eliberare a avizelor de angajare de la începutul anului până în prezent, dar și a numărului locurilor de muncă declarate vacante de angajatori.
Este, de altfel, un plafon similar cu cel existent pentru anul în curs, 2023, unde au fost eliberate până astăzi 80.375 de avize și există în curs de soluționare încă 9.748 de solicitări pentru 2023″, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Muncitorii care ajung să lucreze pe șantierele României vin de obicei din India, Sri Lanka și Nepal, iar în industria ospitalității ajung să lucreze multe persoane din Malaezia. Adesea ei ocupă chiar posturile pe care românii le vânează în Occident.
În multe cazuri, angajații din afara UE sunt plătiți în Romania cu salariul minim. Acesta reprezintă însă de multe ori dublu față de cât ar câștiga în țările lor natale.
Patronii care angajează muncitori din afară UE le plătesc, de regulă, avizul de muncă și taxele pentru documentele necesare la obținerea permisului de ședere.
Demnitari din țările de origine ale muncitorilor străini – precum ministrul de Externe din Bangladesh, Dr. AK Abdul Mome – au relatat, însă, că România este ”puțin nemulțumită” deoarece nici măcar 10% dintre bangladeshii care au mers cu locuri de muncă spre piața românească nu au rămas în țară, plecând ulterior în alte țări, precum Germania și Portugalia.
”Din România, ei pleacă în alte țări, precum Germania și Portugalia. De ce ar trebui să le permitem bangladeshilor să vină în România dacă nu rămân? România nu poate fi o trambulină pentru a merge în alte țări”, a relatat ministrul de Externe din Bangladesh citând partea română.
Pe de altă parte, fără a avea date certe, surse ministeriale susțin însă că doar 10% dintre muncitorii din afara UE care ajung în România migrează apoi în alte state europene, dar unii dintre ei ar fi detașați de firmele românești care au contracte și în afara țării.
Citește și:
Câţi angajaţi străini sunt la firmele din judeţul Satu Mare?
Fii primul care comentează