ISTORIE ȘI POLITICĂ

1933: Congresul romilor și simpatia pentru Garda de Fier

Asculta acest articol

În articolul apărut în ziarul Universul din 11 octombrie 1933m republicat după 92 de ani în Informația de Duminică, regăsim un pasaj din care reiese că nou înființata “Uniune generală a romilor din România” a fost cooptată ca susținătoare a Gărzii de Fier. Imediat după alegerea conducerii s-au trimis telegrame Majestății Sale Regelui și P.S.S. Patriarhului Miron.

Se notează că “S’a făcut manifestaţie de simpatie d-lor Şt. Brănoiu, Adrian Maniu, Corneliu Zelea Codreanu, Ilie Rădulescu, pr. C. Dron, M. T. Romano, etc., cari au fost aclamaţi şi ca membri onorifici ai „Uniunii“, ale cărei baze s’au pus eri.” Cât de mult s-au implicat romii în politica Gărzii de Fier, aripa paramilitară a “Mișcării Legionare”? Destul de puțin având în vedere faptul că legionarii i-au deportat pe țigani, comunitatea romă fiind supusă la același tratament inuman ca evreii.

După acest prim material  documentar despre istoria romilor din România,  în numărul viitor  al Informației de Duminică vom publica un material interesant despre Congresul romilor din nordul Ardealului organizat la Satu Mare în sala Primăriei. Cităm:”Sătmarul se îmbracă de mare sărbătoare. Nordul Ardealului de culoare tuciurie se organizează.

Se va vedea, că nu numai Sibiul, Făgărașul, Brașovul, ci și Nordul Ardealului, Sătmarul, Sălajul, apoi Maramureșul, pe lângă marele număr de jidani, împodobiți cu zulufi și trompete în loc de nasuri, au și ei un număr destul de mare de romi și romițe îmbrăcați mai sumar, dar plini de dragoste pentru vioară și bagău.”

UNIVERSUL, Miercuri, 11 octombrie 1933: Congresul romilor

Duminică, la 11 dim., s-a ținut în sala „Ileana“ din Obor, congresul țiganilor din întreaga țară, cu care ocazie aceștia s-au constituit într-o „Uniune a romilor din România“, sub președinția d-lui G. A. Lăzărescu-Lăzurică. La acest congres au luat parte câteva sute de romi — cum s-a propus să fie numiți țiganii — unii dintre ei veniți din diferite părți ale țării, spre a-și manifesta dorința de a avea o soartă mai bună.

D. avocat ILIE BOROGA a arătat că, deși popor plin de talent, țiganii sunt disprețuiți pretutindeni. Sufletul romului e nobil, dar îi lipsește îndrumarea. Studentul GH. POTRA a făcut un scurt istoric al neamului țigănesc, arătând că, veniți în Europa din părțile Gangelui, țiganii au găsit un loc prielnic dezvoltării lor mai ales în Țările Române. Situația lor în cursul veacurilor a fost de simpli robi, care serveau pentru munci grele și ca obiect de schimb. Poporul acesta a dat totuși oameni ce au ajuns pe trepte sociale înalte. Amintește de domnitorul Ștefan Răzvan, omul de stat Nicolae Fleva și alții, care au fost țigani. Cine n-a auzit de vestitul Barbu Lăutarul, care ajunsese să fie cunoscut în țările cele mai depărtate? Și el era țigan.

Numele de țigan a devenit sinonim cu vagabond. De aceea, trebuie să vă uniți, căci numai așa veți face să dispară reputația de care vă bucurați. D. G. A. LĂZURICĂ, președintele congresului, expune jalnica situație a țiganilor, care nu mai au posibilitatea de viață, din cauza concurenței pe care le-o fac în special străinii. Ieromonahul DIONISIE LUNGU sfătuiește pe romi să nu se mai pună în slujba ateilor, ci să pornească pe calea religioasă, putând servi drept misionari ai bisericii.

D. PANAITESCU, președintele muzicanților romi, arată că, spre a ajunge la izbândă, țiganii trebuie să se organizeze într-o comunitate a romilor, astfel ca cei bogați — căci există țigani sus puși, cărora le e rușine astăzi să-și spună originea — să-i ajute pe cei nevoiași. Au mai vorbit d-nii Basno, Ilie Rădulescu, Ioanițescu și d-ra Florica Constantinescu.
S-au expediat telegrame M. S. Regelui și P. S. S. Patriarhului Miron.

S-a făcut manifestație de simpatie d-lor Șt. Brănoiu, Adrian Maniu, Corneliu Zelea Codreanu, Ilie Rădulescu, pr. C. Dron, M. T. Romano etc., care au fost aclamați și ca membri onorifici ai „Uniunii“, ale cărei baze s-au pus ieri. S-au adus mulțumiri și studențimii pentru atenția cea mare pe care au acordat-o nevoilor romilor.

NOUL COMITET

Apoi s-a ales următorul comitet, pe termen de 5 ani:
Grigoraș Dinicu, președinte onorific;
G. A. Lăzărescu-Lăzurică, președinte activ;
G. D. Başno și T. Marinescu, vicepreședinți;
P. Ciuciuan, referent;
I. Gh. Ioanițescu, secretar general;
P. Marinescu, I. Dumitrescu și Iordan Dinu, cenzori;
D-na Margareta Nicolau, președintă de onoare a secției feminine;
D-ra Florica Constantinescu, președintă activă;
Elena Negulescu, vicepreședintă;
Ketty Petrescu, secretară generală (secția feminină);
Vasile Stănescu, Vasile Nicolau, Lazăr Constantin, Aurică Ștefănescu, Ion Cristescu, Const. Fieraru, Voicu Ciorian, Apostol Mateiu, G. Georgeses, S. Nicolau, A. Stănescu, N. Rădulescu și Gr. Dobre, membri în comitetul central executiv.

S-a votat prin aclamație următoarea MOȚIUNE:

Romii din România, adunați azi, 8 octombrie 1933, la primul congres organizat de „Uniunea generală a romilor din România“, de sub președinția activă a d-lui G. A. Lăzărescu-Lăzurică, recunoscut de acest congres ca singur reprezentant și conducător, ascultând expunerile cuvântărilor, primind în totul programul expus și luând cunoștință de mijloacele legale prin care să se poată realiza dezideratele în lupta de redeșteptare și egalitate de tratament cetățenesc din partea forurilor competente, HOTĂRĂSC:
Ratifică toate hotărârile luate de acest congres.

Confirmă comitetul central executiv ales astăzi pe termen de 5 ani, cu drept de excludere a unuia dintre membri, pentru eventuale abateri grave, prin majoritatea de voturi ale celorlalți membri din acest comitet.
Ne declarăm solidari cu orice acțiune dusă de d. G. A. Lăzurică în folosul cauzei noastre, pe teren social, cultural și spiritual, obligându-ne să respectăm cu sfințenie hotărârile luate de d-sa, cu asentimentul comitetului executiv central.

Delegăm pe d. G. A. Lăzurică, împreună cu un alt membru din comitetul executiv, să ne reprezinte la congresul internațional al țiganilor, care se va ține în Franța sau oriunde s-ar ține, și conferim d-lui Grigoraș Dinicu președinția de onoare.

Considerăm renegat pe orice rom care duce o altă acțiune sau se alătură unei alte grupări, contrarii „Uniunii generale a Romilor din România“.
Ne legăm să fim patrioți, dinastici și ortodocși, respingând orice propagandă subversivă și periculoasă statului român și Bisericii Ortodoxe.
Alegem ziua de Sf. Marie ca zi de reculegere anuală, când vom fi în pelerinaj la una din bisericile indicate de Sf. Patriarhie.

Vom stărui mereu pe lângă forurile competente să doneze uniunii un teren ca să clădim pe el un mare cămin, în care să funcționeze un dispensar, un serviciu de contencios, un ateneu popular, un adăpost pentru romii sosiți din provincie în mod temporar, o grădină de copii și sală de adunare, și legiferarea exercitării meseriei de lăutar.

În același timp, „Asociația țiganilor din România“, de sub președinția arhimandritului C. Pop-Șerboianu, convocase o întrunire în sala Ionică Pândele din str. Teiul Doamnei (Tei), spre a dovedi că țiganii rămân solidari cu vechea asociație. În stradă se adunaseră câteva sute de țigani, dar adunarea nu s-a putut ține, din cauză că nu se luase din vreme cuvenita autorizație. Pr. Pop Șerboianu a vorbit în stradă mulțimii și a anunțat o nouă adunare pentru duminica viitoare, în același loc. Țiganii care au asistat s-au declarat solidari cu conducerea asociației, atâta timp cât aceasta nu va urmări scopuri politice.