
Pe data de 18 august 1949, într-un context postbelic marcat de transformări politice și sociale profunde, România a făcut un pas semnificativ în redefinirea identității sale naționale prin adoptarea Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 903. Această hotărâre a stabilit ziua de 23 august ca sărbătoare națională, marcând astfel consolidarea regimului comunist sub influența Uniunii Sovietice.
La acea vreme, România se afla sub o influență sovietică puternică, având instaurat un regim comunist ce urmărea să modeleze societatea conform principiilor marxist-leniniste. Alegerea datei de 23 august nu a fost întâmplătoare, aceasta comemorând ziua de 23 august 1944, când România, prin actul de la 23 August (cunoscut și sub numele de Lovitura de stat de la 23 august 1944), a ieșit din Axă și a trecut de partea Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial. Acest moment a avut un impact semnificativ asupra cursului războiului și a posturii României în perioada post-conflict.
Prin oficializarea acestei zile ca sărbătoare națională, regimul comunist a încercat să legitimeze și să consolideze puterea sa, ancorându-se într-un eveniment istoric de mare importanță. Celebrarea acestei date a fost asociată cu parade militare grandioase și manifestări culturale care glorificau realizările socialismului și victoria asupra fascismului.
Totuși, această sărbătoare națională a fost și un instrument de propagandă, menit să întărească narativul comunist și să suprime orice formă de disidență sau critică la adresa regimului. Educația, media și toate formele de expresie culturală erau strâns monitorizate și controlate de stat, pentru a asigura conformitatea cu linia partidului.
Schimbările politice semnificative survenite în 1989, culminând cu căderea regimului comunist, au deschis calea spre reevaluarea și reinterpretarea multor astfel de simboluri naționale. În anul 1990, prin hotărârea legislativă, ziua de 23 august a fost înlocuită cu 1 decembrie ca sărbătoare națională a României. Această nouă dată comemorează Marea Unire din 1918, un moment esențial în formarea statului național unitar român.
Adoptarea și ulterioara abrogare a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 903 reflectă dinamica schimbărilor politice și culturale prin care România a trecut în secolul XX. Astfel de momente subliniază complexitatea procesului de construire a unei identități naționale în contextul influențelor externe și al luptei interne pentru putere și reprezentare.
Fii primul care comentează