La 10/20 noiembrie 1688 s-a încheiat tipărirea primei traduceri complete a Bibliei în limba română, un moment istoric cunoscut sub numele de Biblia de la București sau Biblia Cantacuzino. Aceasta a reprezentat un pas crucial în evoluția limbii române și în promovarea accesului larg la textele religioase pentru comunitatea românească. Traducerea s-a realizat sub patronajul domnitorului Șerban Cantacuzino, unul dintre cei mai de seamă susținători ai culturii și spiritualității românești din acea perioadă.
Biblia de la București a fost rodul muncii unei echipe de învățați talentați, printre care s-au remarcat frații Șerban și Radu Greceanu. Acești cărturari au realizat o traducere fidelă a textelor biblice din limbile greacă și slavonă, adaptându-le în limba română într-o manieră accesibilă, dar și plină de respect față de textul original. Efortul lor a fost unul de durată și de o complexitate deosebită, dat fiind că limba română încă își forma identitatea literară, iar resursele pentru o asemenea întreprindere erau limitate.
Realizarea acestei traduceri s-a datorat și susținerii financiare și organizatorice din partea domnitorului Cantacuzino, care a văzut în acest proiect o oportunitate de consolidare a credinței ortodoxe în Țările Române și de încurajare a unei unități culturale și spirituale. Tipărirea s-a realizat într-un format de lux pentru acea epocă, având grijă ca literele, ilustrațiile și întreaga execuție tipografică să fie de înaltă calitate, transformând Biblia de la București într-o lucrare de artă pe lângă valoarea sa religioasă și literară.
Dincolo de importanța sa religioasă, Biblia de la București este considerată un pilon al limbii române literare. Aceasta a oferit o bază de referință pentru limbajul religios românesc și a contribuit la uniformizarea termenilor religioși și la formarea unui vocabular literar. De asemenea, a servit ca model pentru traducerile și textele religioase ulterioare, fiind un reper de valoare istorică și culturală.
Pe lângă scopul său religios, această traducere a avut și un impact politic, căci a întărit poziția lui Șerban Cantacuzino ca protector al ortodoxiei și promotor al identității culturale românești într-o epocă marcată de influențe și amenințări externe. Biblia de la București rămâne o mărturie a devotamentului față de limba română și cultura națională și este astăzi o piesă de mare preț în patrimoniul cultural românesc.
Fii primul care comentează