Asculta acest articolRemanierea se face nu se discută, spunea fostul premier Emil Boc. În schimb regionalizarea se face după ce se discută. USL a tratat până acum regionalizarea ca pe o remaniere. Fără să pună în dezbatere publică la modul serios procesul foarte complex al înființării unor noi unități administrativ teritoriale, guvernul a decis că formula cu opt regiuni este cea mai potrivită pentru România.
Regiunile de dezvoltare au fost create arbitrar, între județele componente neexistând legături istorice și culturale, dar și de natură economică. Județele au fost puse ca într-un sac urmând ca pe viitor să-și creioneze o identitate proprie.
Primele reacții au venit din partea orașelor mari, fiecare având pretenția de a fi capitala regiunii. Nu doar orgoliul sau patriotismul local au jucat un rol, ci și teama că orașul-capitală se va dezvolta în detrimentul fostelor capitale ale județelor. Centralizarea instituțiilor la nivel de regiune urmate de desființarea locurilor de muncă nu poate fi trecută cu vederea. Primele proteste au și avut loc în regiunea de vest, finanțiștii din Timișoara fiind nemulțumiți de faptul că s-a stabilit la Reșița centrul regional. Acesta este doar începutul. Urmând exemplul timișorenilor pot izbucni proteste în fiecare județ.
O altă problemă majoră o ridică minoritatea maghiară. Includerea județelor Harghita și Covasna într-o regiune foarte mare, incluzând județele Brașov, Sibiu, Alba, Mureș, duce la pierderea identității populației maghiare. Va scădea semnificativ și ponderea maghiarilor în regiunea de nord vest prin alipirea județelor Satu Mare, Bihor, Cluj, Maramureș, Sălaj și Bistrița. În mod natural, dar și istoric și administrativ aceste județe nu au puncte comune.
Din această cauză autoritățile, și populația, înclină spre o altă formulă care să includă județele Satu Mare, Sălaj, Bihor, Maramureș. Sunt în discuție și variante fără Maramureș. Ar fi vorba despre înființarea a două regiuni cu statut special, una formată din Harghita-Covasna-Mureș, alta formată din Satu-Mare-Sălaj-Bihor. Ar fi vorba despre o înțelegere între PSD și UDMR, în eventualitatea formării unei noi majorități, fără PNL.
Dar de aici intrăm deja în domeniul zvonisticii. Totuși, pentru trecerea referendumului pentru Constituție USL are nevoie și de voturile maghiarilor.
Crin Antonescu a anunțat că ar fi posibilă amânarea referendumului pentru Constituție, pentru suprapunerea cu prezidențialele. În acest caz este timp suficient și pentru un proiect nou de regionalizare, dar și pentru proteste.
Începutul a fost mai greu. Pe cât de simplist s-a abordat regionalizarea pe atât de violente vor fi acțiunile de protest. Înființate în 1998, regiunile de dezvoltare regională nu s-au conturat ca niște entități de sine stătătoare, nu și-au creionat o identitate proprie. Opinia publică se pare că nici nu a luat în serios proiectul discutat de comisia de revizuire a Constituției până la apariția primelor efecte negative.
Politicienii s-au concentrat pe partea superioară a organigramei. Ei s-au întrebat cine va fi “guvernatorul” regiunii, din ce partid va face parte ce rol va juca el în raport cu Centrul, ce putere efectivă va avea, uitând cu desăvârșire de problemele care privesc viața oamenilor obișnuiți. Supra-politizată, regionalizarea va fi piatra de încercare a noii puteri. Dacă o ratează, guvernarea USL va fi un eșec, chiar dacă va avea alte realizări.
