Asculta acest articolAcum câteva săptămâni premierul Ponta anunța că a găsit o soluție pentru regionalizare fără modificarea Constituției. O fi găsit, dar nu o fi spus-o decât într-un cerc restrâns. Soluția miraculoasă o fi ajuns și la urechile UDMR din moment ce liderii Uniunii propun organizarea unor referendumuri pentru regionalizare. În fapt, UDMR cere ca regionalizarea să se facă de jos în sus, nu de sus în jos, conform proiectului USL.
Fără să întrebe pe nimeni, fără o prealabilă consultare, liderii USL au anunțat că se vor forma exact atâtea regiuni câte sunt cele de dezvoltare regională.
Înființate la sfârșitul anilor ’90, regiunile de dezvoltare nu și-au atins scopul. Ele nu s-au impus în fața opiniei publice din întreaga țară ca niște instituții necesare datorită cărora s-au accesat fonduri europene, s-au derulat proiecte de interes regional.
De ce să suprapui o nouă instituție peste una care și-a dovedit ineficiența? Pot fi întrebați acest lucru liderii USL, însă nu vor răspunde pentru că, de fapt, nu-i interesează regionalizarea. Nu-i exclus să fi știut de la început că nu se va face o nouă împărțire administrativ teritorială. Ceea ce se vrea este o reorganizare a instituțiilor.
Numărul mare de instituții, cu personalul bugetar aferent, sufocă economia. Sub pretextul regionalizării se pot opera schimbări esențiale. Se concentrează instituțiile, se disponibilizează personal, dar nu se descentralizează decizia. Guvernul are tendința de a controla chiar și Parlamentul. De ce ar oferi pe tavă puteri sporite regiunilor?
Dintre toate forțele politice UDMR a înțeles cel mai bine intențiile puterii centrale. Chemarea populației la vot pentru a decide modul în care se face sau nu se face o nouă împărțire administrativ-teritorială este corectă, democratică. O mână de oameni politici nu au dreptul să se substituie populației care va suporta costurile eventualei regionalizări.
Desigur, faptul că UDMR cere organizarea unor referendum-uri locale va fi interpretat, iar dezbaterile riscă să ia o întorsătură naționalistă. În județele cu populație mixtă interesele românilor coincid cu cele ale populației maghiare. Un eventual referendum în județele Satu Mare, Bihor, Sălaj, ar oferi surprize neplăcute atât Bucureștiului cât și Clujului. Dar vor avea curajul liderii USL să dea drumul referendum-urilor locale? Ar fi haosul de pe lume.
Ideea regionalizării nu este altceva decât o temă aruncată pe tarabă pentru a da de lucru presei, partidelor și tuturor celor prinși în mreaja patriotismului local.
În eventualitatea că vor organiza consultări ale populației pe tema regionalizării s-ar putea ajunge la acțiuni de protest la fel de agresive ca și în cazul Roșia Montană. În fond, este vorba tot despre a distruge ceva, actualele județe, și a pune în loc ceva abstract, o regiune fără identitate, o lipitură de cinci-șase județe fiecare cu specificul său. Toate neajunsurile vor ieși la iveală în campania pentru referendum. Pot rezista actualii guvernanți la încă o presiune a maselor?
Dar să nu uităm că șeful comisiei de revizuire a Constituției este Crin Antonescu. Cum are nevoie de voturi pentru prezidențiale nu-și va ridica în cap oamenii din județe. S-a văzut cât de ușor a cedat și în fața manifestanților anti-Roșia Montană din București. El este primul care înțelege că regionalizarea trebuie amânată până după alegerile prezidențiale.
