Cine va plăti în 2014 risipa din anii de boom

Asculta acest articol

Bugetarii mai au de plătit la factura pentru risipa de la capitolul cheltuieli cu angajații din anii de boom, când aproape că nu mai conta unde se duc banii. Din acest motiv, austeritatea în rândul angajaților autorităților centrale și locale va continua și anul viitor, au decis oficialii Finanțelor.

Cheltuielile de personal reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme ale guvernelor. Pe de o parte, bugetarii sunt un bazin electoral de exploatat, care, însă, pe de altă parte, este destul de costisitor și rigid, scrie money.ro.

Cheltuielile de personal au crescut extrem de rapid în anii de dinainte de criză, până să ajungă, în 2009, la un apogeu de 46,8 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de anul 2006. Această categorie de cheltuieli bugetare a crescut foarte mult pe de o parte din cauza sporirii numărului angajaților în sectorul de stat, iar pe de altă parte în urma majorării rapide a salariilor acestora. Când economia duduia, practic nu a mai contat că mulți angajați nu-și justificau funcțiile, sau că existau mai multe instituții cu atribuții similare, sau că se acordau sporuri nesimțite precum cel pentru refacerea după concediul de odihnă, sporul de cantină sau cel pentru medicamente și vitamine. Toate acestea au dus la umflarea vertiginoasă a anvelopei salariale. Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, salariile bugetarilor au crescut cu 150%, în perioada 2004-2008, în timp ce lefurile angajaților la companiile private au urcat cu 100%.

Risipa, stopată de criză

Criza economică ce a început în toamna anului 2008 i-a făcut pe analiști și pe reprezentanții instituțiilor financiare internaționale să-și întoarcă privirile către zonele unde se sifonează banul public. Astfel, după anul 2009, bugetul României, grevat de un deficit care a trebuit finanțat cu bani de la FMI și Comisia Europeană, nu a mai suportat creșterea sumelor destinate salarizării angajaților la stat. Așa s-a ajuns la decizia luată în luna iulie 2010 de Guvernul Emil Boc de a reduce lefurile bugetarilor cu un sfert. Oricum, salariații la stat au resimțit criza cu o mare întârziere față de cei de la privat, care au trecut prin concedieri și tăieri de salarii chiar de la sfârșitul anului 2008-începutul anului 2009. Începând cu anul trecut, bugetarii și-au primit etapizat banii înapoi, conform unei analize rnews.ro.

În 2012, cheltuielile de personal s-au cifrat la 40,8 miliarde de lei, în creștere cu 6,2% față de anul 2011, “ca urmare a reîntregirii salariilor în sectorul bugetar cu 8% începând cu luna iulie, precum și acordării unor drepturi salariale în urma unor hotărâri judecătorești”, explică oficialii MFP în Programul de Convergență 2013-2016. Pe parcursul anului trecut, au fost menținute restricțiile privind angajările în sistemul bugetar, impuse încă de fostul premier Emil Boc, precum și limitările privind acordarea anumitor sporuri angajaților bugetari.

Iar în primele opt luni ale anului în curs, autoritățile centrale și locale au cheltuit pentru asigurarea veniturilor bugetarilor suma de 30,86 miliarde lei. Valoarea este în creștere cu 15,2% raportat la perioada ianuarie-august 2012, din cauza recuperării salariale a unei părți din tăierea din 2010, precum și din cauza plății obligațiilor stabilite prin hotărârile judecătorești, explică reprezentanții Finanțelor.

Austeritatea se menține și în 2014

Scrisoarea-cadru privind bugetul pentru anul viitor prevede că angajații în sectorul public nu vor beneficia nici anul viitor de tichete de masă, de vacanță și nici de tichete cadou. “De asemenea, la estimarea cheltuielilor de personal nu s-a avut în vedere acordarea de premii, prime, precum și plata orelor suplimentare”, se mai arată în documentul oficial publicat recent de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Totodată, potrivit scrisorii-cadru ce conturează bugetul anului 2014, angajările la stat vor continua să rămână blocate: “numărul maxim de posturi finanțate pentru anul 2014 să nu depășească numărul mediu de posturi ocupate în perioada ianuarie-iulie 2013”. După cum se explică în Programul de Convergență, politica privind ocuparea posturilor vacante din instituții și autorități publice se menține restrictivă până când se va finaliza restructurarea administrativă, timp în care va putea fi ocupat un singur post din șapte vacante.

Teoretic, vom afla care sunt cifrele exacte pe care se bazează Ministerul de Finanțe pentru anul viitor până luna viitoare, având în vedere că la finele lunii octombrie proiectul de buget va trebui discutat cu reprezentanții Delegației Comisiei Europene, urmând să fie trimis în Parlament și adoptat până pe data de 1 decembrie.

Risc pentru buget

Asupra bugetului României sărăcit grevează, la capitolul cheltuieli cu personalul, și o datorie mai veche: drepturile salariale câștigate în instanță pe diferite spețe ale bugetarilor: de la profesori și personal judiciar și până la angajați la stat care au contestat în instanță reducerea cu 25% a salariului, cauzată de austeritatea crizei, și au câștigat. Plata acestor drepturi, unele trenând încă din 2008, a fost amânată pentru anii 2012, 2013 și 2014. Până în primăvara anului 2011, se adunase o sumă de aproximativ 8 miliarde de lei, ce trebuia restituită angajaților la stat.

Pentru drepturile salariale restante devenite executorii în 2013, Guvernul a stabilit o procedură diferită: în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește doar 5% din sumă, iar restul se achită eșalonat, până în al cincilea an. Această povară financiară ce apasă pe umerii bugetului reprezintă, în opinia Consiliului Fiscal, “un risc substantial pentru respectarea tintelor stabilite pentru fondul de salarii in sectorul bugetar, si implicit pentru traiectoria de reducere a deficitului bugetar”.