Asculta acest articolNoua majoritate parlamentară îşi face intrarea triumfală pe scena politică. La fel ca USL, promite foarte multe. De altfel a preluat programul fostei alianţe, la care a mai adăugat câte ceva, cum ar fi prelungirea autostrăzilor în Transilvania. Promiţând foarte mult, desigur la timpul potrivit i se vor putea aduce multe reproşuri. Programul este foarte ambiţios, lăsând impresia că noii guvernanţi nu au ţinut seama de împrejurări, de condiţiile economice precare.
Programul cu care se prezintă Guvernul Ponta 3 ţinteşte direct campaniile electorale. Faptul că trei dintre partidele de la putere, PSD, PC şi UNPR, participă la alegerile europarlamentare pe liste comune le cimentează alianţa. Ele au un scop comun şi la alegerile pentru preşedintele ţării. Aici lucrurile fiind clare, nu există motive pentru apariţia unor fricţiuni între partidele din USD. Folosim deocamdată această denumire, deşi Ponta a promis că o va schimba, după reclamaţia PNL la biroul electoral.
În ceea ce priveşte loialitatea UDMR faţă de partenerii de guvernare, de asemenea, nu sunt aşteptate disfuncţionalităţi. Miniştrii maghiari s-au integrat întotdeauna în echipa guvernamentală şi au fost ultimii care au părăsit-o. :i pentru UDMR cade bine intrarea la guvernare în preajma unor alegeri. La europarlamentare, mai mult decât sigur, UDMR se va folosi de şansa căzută ca din cer. Mai mult decât altădată, UDMR are contracandidaţi serioşi, inclusv partidele din Ungaria. Numărul mare de maghiari cu cetăţenie dublă va conduce la scăderea semnificativă a electoratului UDMR.
După validarea guvernului, cu suficiente voturi pentru a avea siguranţa că va fi asigurată stabilitatea politică, să ne uităm şi în băncile opoziţiei. Nu s-a dublat numărul parlamentarilor din opoziţie, dar cu siguranţă se va face auzită de cel puţin două ori mai tare. Chiar preşedintele Senatului, recunoscut ca fiind unul dintre cei mai buni oratori ai momentului, este din opoziţie.
Dar oare cât timp îşi va mai putea păstra Crin Antonescu funcţia? Tot mai critic faţă de Victor Ponta şi PSD, cu un discurs din ce în ce mai radical, Crin Antonescu va revendica poziţia de lider al opoziţiei. Are calităţile necesare, însă relaţiile cu celelalte partide din opoziţie sunt tensionate. Va trebui să se întâmple ceva pentru a avea o opoziţie unită. În caz contrar, fiecare va trage la altă căruţă în timp ce puterea îşi va face meandrele nestingherită.
De acum înainte, pentru funcţionarea sistemului democratic în parametri normali, trebuie acordată mai multă atenţie opoziţiei. Din punct de vedere strict aritmetic, sunt îndeplinite condiţiile apariţiei unei alternative la guvernul de stânga. Dar până după alegerile pentru parlamentul european nu există o ierarhie recunoscută de toţi. PDL se consideră principalul partid de opoziţie. PNL are mai mulţi parlamentari, cel puţin deocamdată, şi are ambiţia de a fi prima vioară, mai ales că la putere nu a reuşit să-şi facă vocea mai auzită. După europarlamentare se va intra în linie dreaptă pentru alegerile prezidenţiale, fiind obligatorie o polarizare a electoratului.
Guvernul Ponta 3, mai ancorat politic pe stânga, cu o susţinere parlamentară procentual mai mică, însă mai puţin predispus crizelor interne, intră cu optimism la Palatul Victoria, uitând pe moment că mai are un inamic care-l pândeşte şi îl aşteaptă la cotitură. Traian Băsescu nu şi-a spus ultimul cuvânt. Preşedintele îi mai poate face multe zile fripte premierului. Şi cu siguranţă nu va ezita niciun moment şi va încerca până în ultima zi a mandatului să dea jos guvernul care abia se învesteşte.
