37 de asistenţi maternali şi-au spus problemele prefectului Eugeniu Avram

Asculta acest articol

Banii de hrană primiţi cu întârziere, copii luaţi în plasament fără certificate de naştere, îngrijiţi de asistenţii maternali profesionişti din judeţ din salariul lor, banii de rechizite primiţi sau nu, dar o legislaţie care are nevoie acută de actualizare dacă nu chiar de resuscitare sunt doar câteva dintre temele discutate în cursul zilei de joi de cei 37 de asistenţi maternali cu prefectul Eugeniu Avram. 

Asistenţii maternali au venit la Prefectură alături de Vasile Dârle – reprezentantul Sindicatului Judeţean al Asistenţilor Personali, Maternali şi Sociali care a specificat de la bun început că a făcut solicitare expresă ca la întâlnire să ia parte şi preşedintele Consiliului Judeţean, mai ales că asistenţii maternali sunt angajaţi ai Protecţiei Copilului, instituţie din subordinea CJ.

Asistenţii maternali spun că sunt rămaşi în urmă cu o lună la plata banilor de hrană, întârzierile fiind pentru a patra oară consecutiv. “Ne facem cont la prăvălii şi plătim mâncarea din salariu. Eu merg la magazinul sătesc şi din salariul de 940 de lei las 630 acolo că trebuie să cumpăr mâncare pentru a-i hrăni pe copiii pe care îi am în plasament”, spune una dintre asistente. Directoarea economică a Direcţiei, Marcela Pop, spune că de fapt banii pe luna iunie s-au primit în 5 iulie. Problema e că asistenţii maternali îşi primeau până acum banii de hrană pe 24-25 a fiecărei luni, plăţile putându-se face între 24 şi 31 a lunii, cum susţin şi reprezentanţii Protecţiei Copilului. După îndelungi discuţii, la cererea prefectului, directorul economic din cadrul Consiliului Judeţean a spus că această situaţie a banilor de hrană se va rezolva din octombrie, când se intră în trimestrul patru al anului şi asistenţii maternali vor primi la începutul lunii banii de hrană pe septembrie, iar la sfârşitul lunii pe luna în curs, adică pe octombrie.

Si aşa cum scriam la începutul materialului, legislaţia are nevoie de un duş rece. Conform legii, copiilor cu dizabilităţi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani li se decontează transport de 53 de lei pe an. “Înţelegem că deplasarea copiilor în alte oraşe, la spital, am avut cazuri în care am decontat 430 de lei pentru transport. Sau 1.000 de lei pentru ochelarii unui copil aflat în plasament la asistent maternal”, spune Marcela Pop.

Asistenţii maternali au multe alte probleme. Spun că nu e corect că se alocă pentru un copil aflat în centru mai mulţi bani decât pentru cel aflat la asistenţi maternali, că de la centre sunt aduşi la asistenţi copii cu râie şi păduchi, că muncesc 24 de ore din 24, inclusiv sâmbetele şi duminicile şi de sărbătorile legale. Pentru fiecare ban cheltuit, ei trebuie să ducă factură. Problema e când stau la sate, iar la magazin nu primesc factură. Astfel, pentru a cumpăra ulei şi zahăr de 10 lei pe factură, asistenta maternală din Ghenci trebuie să se deplaseze la Carei şi să scoată din buzunar 8 lei pentru transport.

O altă problemă, gravă, care a intrat în atenţia prefectului, este aceea că sunt semnalate două cazuri în judeţ în care copilul a ajuns la asistentul maternal fără a avea certificat de naştere. Un astfel de caz e în Odoreu, unde un copil a ajuns la aproape 22 de luni şi nu are certificat de naştere, iar asistentul maternal nu primeşte nici banii de plasament şi nici alocaţia.

Asistenţii maternali l-au mai rugat pe prefect să discute cu primarii din localităţile din judeţ pentru a-i scoate pe copiii ce îi au în plasament de la plata taxei de salubrizare, cum de altfel e în municipiul reşedinţă de judeţ.

Puteti citi continuarea in editia tiparita din 5 septembrie 2014 disponibila la chioscurile de ziare sau in editia electronica (abonament pdf).