Asculta acest articolCu toate că trece drept un președinte total nejucător, Klaus Iohannis cu fiecare apariție publică face un subtil joc politic. Nu a făcut excepție nici cu ocazia ultimelor consultări cu partidele politice parlamentare. Nu au fost invitate două partide pe motiv că nu au participat la alegerile parlamentare din 2012. Într-adevăr, PLR și PMP s-au născut după alegeri, dar ele există și se manifestă ca atare în parlament.
PLR participă la guvernare, având un rol esențial în rotunjirea majorității parlamentare. PMP are un număr apreciabil de parlamentari care la o adică pot vota alături de opoziție căderea guvernului Ponta.
Președintele Senatului și, totodată, președinte al PLR, atrage atenția că nici PNL nu a participat la alegerile din 2012 sub forma actuală. Călin Popescu Tăriceanu nu a fost invitat nici măcar în calitate de președinte al Senatului. Totuși, grupul PLR-PC numără peste 50 de parlamentari, dublu față de UDMR. Ei pot face diferența dintre putere și opoziție, deci sunt o forță ce nu trebuie neglijată.
Pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu este portavocea celor care consideră că DNA își depășește atribuțiile. Susține că parlamentarul este liber să voteze cum crede de cuviință și nimeni nu-i poate impune să voteze la comandă. În cadrul consultărilor se discută și despre cererile DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a unor parlamentari. Cu atât mai mult trebuia să fie prezent și Tăriceanu.
Consultările de la Cotroceni dintre președinte și partide din timpul lui Traian Băsescu erau tot atâtea ocazii de ironii, sarcasme, atacuri. Practic nu s-a soldat cu rezultate palpabile nicio așa-zisă consultare. Klaus Iohannis a bifat un prim rezultat, toate partidele căzând de acord cu alocarea unui procent de 2% din PIB pentru Apărare. Dar asta se va întâmpla abia peste vreo trei ani. Deci este vorba doar despre un acord de principiu, rămânând în sarcina unui alt guvern să pună în practică propunerea.
De data aceasta consultările se poartă pe teme mai actuale, mai ușor de verificat. Efectele legii electorale se vor simți anul viitor, în timpul campaniilor electorale și apoi după afișarea rezultatelor. Votul românilor din străinătate ține mai mult de propagandă și demagogie decât de dorința sinceră de rezolvare a problemei. Oricum, deja țările europene fac eforturi foarte mari, și nu întotdeauna corecte, de a-i trimite pe români acasă. Președintele Iohannis are un interes personal, considerând că victoria lui se datorează diasporei. Partidele, inclusiv PSD, au tot interesul să se prefacă preocupați de soarta românilor plecați, dar guvernul nu are cum acționa pe teritoriul altor state după cum dorește.
Ce s-a rezolvat în urma consultărilor de ieri? Președintele cere anumite lucruri. PSD nu are nimic de pierdut dacă își arată disponibilitatea de a fi de acord cu toate propunerile lansate de președinte. În realitate face ce vrea, prefăcându-se că urmează directivele trasate de președinte. Poziția PNL coincide sută la sută cu a președintelui, dar propunerile sale sunt mai degrabă populiste decât constructive. Din punct de vedere mediatic atenția opiniei publice s-a fixat pe disputa dintre DNA și Tăriceanu mai mult decât pe consultările de la Cotroceni. Acest lucru arată că invitația adresată partidelor este un gest formal atâta vreme cât nu există un adevărat proiect, de mare interes pentru întreaga țară.
