Asculta acest articolLa surprizele pe care le oferă Victor Ponta mai ales colegilor de partid, nu ar fi de mirare ca într-o bună dimineață, seara sau noaptea, să anunțe pe facebook că își dă demisia și din funcția de prim ministru. A plecat fără să se consulte cu partidul la Baku. S-a dus în Turcia și a stat săptămâni întregi spre disperarea întregului PSD. S-a suspendat de la conducerea partidului iarăși fără să se consulte cu oamenii apropiați.
Trebuie să își dorească atât de mult să fie prim ministru încât să nu ofere o surpriză de proporții. După atâtea șocuri mediatice, s-ar părea că are propriul lui sistem de gândire. Și-a plănuit atacul asupra lui Iohannis după ordonanța de urgență prin care se majorau salariile demnitarilor. A fost o acțiune abilă. Iohannis și-a încasat porția. Chiar cu riscul de a-l supăra pe Gabriel Oprea, a stopat ordonanța adoptată când acesta conducea guvernul. S-a suspendat de la conducerea PSD, deși în urmă cu ceva vreme îl îndemna pe Liviu Dragnea să primească o funcție executivă, după ce acesta și-a pierdut funcția de președinte executiv. Toate aceste date conduc la ideea că Victor Ponta este capabil de surprize de proporții. Și ce surpriză mai mare ar mai putea oferi decât propria demisie?
După căderea guvernului său, ce s-ar putea întâmpla atât de rău încât să-l pună pe Klaus Iohannis într-o postură neplăcută, ridicolă? Să zicem că printr-un concurs de împrejurări ar afla că în cazul demisiei sale PNL nu îl va propune pe Cătălin Predoiu pentru funcția de premier. În acest caz Ponta și-a da demisia pentru că ar provoca o ruptură în PNL.
A doua variantă tot neplăcută pentru Iohannis ar fi nevalidarea unui guvern PNL în parlament. Acest lucru nu se poate întâmpla decât cu condiția ca UNPR să rămână în orice situație alături de PSD.
Victor Ponta și-ar da demisia, fie și de dragului jocului politic, dacă ar avea siguranța că PSD, și coaliția actuală, l-ar propune tot pe el pentru formarea unui nou guvern. Și în cazul acesta președintele Iohannis ar fi umilit. Și această variantă presupune o unitate de granit în rândul coaliției. Presupune lipsa totală de competiție pentru funcția de șef al guvernului în primul rând în interiorul PSD și în al doilea rând între liderii celor trei partide componente. De ce Gabriel Oprea nu și-ar dori să ajungă prim ministru? Ce l-ar opri pe Călin Popescu Tăriceanu să mai aspire la un nou mandat de prim ministru? Chiar Victor Ponta declara că Tăriceanu a fost un bun premier și ar mai fi un premier potrivit.
Cu siguranță se fac planuri pentru o epocă post-Ponta. PSD va fi același partid care se mulează din mers după chipul și asemănarea liderului. Așa cum l-a abandonat și blamat pe Mircea Geoană se va lepăda de Victor Ponta. Indiferent cine va veni, chiar de a doua zi se pun pietrele de temelie a micului cult al personalității. PSD îi găsește liderului merite pe care nu le-a văzut înainte de a fi uns în fruntea partidului. Odată cu schimbarea, pe nesimțite oamenii fostului lider sunt marginalizați. Așa se va întâmpla și în cazul plecării lui Victor Ponta. În PSD s-au profilat două mișcări. Una în jurul lui Liviu Dragnea, sprijinit de organizațiile județene, de oamenii din administrațiile locale. Al doilea nucleu de putere s-a creat în jurul lui Valeriu Zgonea, sprijinit de parlamentari. Dar iată că se duce competiția între Liviu Dragnea și Rovana Plumb. Unde se situează Victor Ponta? A rămas între tabere? Demisionând, riscă să fie abandonat de toți. Rămânând în funcție ține cele două orientări în echilibru. Desigur, planuri post-Ponta se fac și în interiorul celor două partide. ALDE și UNPR, ca partide care pot juca în orice tabără doresc, își vor face cunoscute opțiunile doar în situații-limită, cum ar fi plecarea lui Victor Ponta din fruntea guvernului.
