Asculta acest articolCând premierul Cioloș vorbește cu atâta convingere despre reformarea administrației se vede că nu cunoaște funcționarul român. Premierul vorbește despre o selecție în funcție de capacitatea fiecăruia și o salarizare în consecință. De departe, funcționărimea de stat se vede ca o masă amorfă. O parte au fost angajați pe criterii politice. Alții au fost angajați pe bază de concurs, dar nu ocupă funcțiile pentru care au pregătire.
În fiecare instituție este un amalgam de oameni, un amestec de ideologii și preocupări din care nu se înțelege decât un singur lucru: că treaba nu merge.
Noul guvern își propune să facă ordine în acest domeniu. În mai puțin de un an, astfel încât alegerile de anul viitor să găsească o administrație profesionistă. Prin urmare, primarul care va rezulta în urma alegerilor din iunie nu-și va angaja propriii oameni care l-au ajutat să câștige. Partidele care vor forma majoritățile în consiliile locale nu-și vor amplasa propriii oameni. După alegerile parlamentare din toamnă, partidul care va veni la guvernare nu va face nicio angajare. Va lucra cu directorii independenți pe care îi va găsi în instituții. În linii mari asta este reforma pe care o vrea premierul Cioloș în administrație. Criteriile politice se vor limita la secretarii de stat. În rest toți vor fi profesioniști, angajați pe bază de competențe.
Proiectul guvernului seamănă cu cei 15.000 de specialiști pe care îi promitea Emil Constantinescu și CDR după alegerile din 1996. Acum PNL cere scoaterea din structurile administrative a pesediștilor. După alegeri, dacă le va câștiga, în ce fel își va arăta recunoștința față de cei ce au lucrat în campaniile electorale? Oferind funcții. Nu s-a inventat altă metodă de a atrage oameni în partide. Nu există altă modalitate pentru un partid de a-și consolida poziția decât ocupând funcții-cheie în administrație. Guvernul Cioloș, fără sprijin în Parlament, vrea să schimbe această lume legată cu mii de fire nevăzute. Dacă nu ar exista această funcționărime fidelizată prin apartenența la același partid, nu ar fi posibile nici actele de corupție din administrație. Primarii arestați de DNA, de la Gheorghe Ștefan de la Piatra Neamț la primarul general al Capitalei Sorin Oprescu nu ar fi putut face nimic dacă nu aveau în spate funcționari care să le acopere infracțiunile.
Dacian Cioloș are un discurs frumos, atrăgător. Este animant de cele mai bune intenții. S-a format la școala birocrației europene. Dar administrațiile europene nu sunt rezultatul unei reforme de un an de zile. Un eventual eșec al Guvernului Cioloș nu este exclus. Chiar Alina Gorghiu, copreședinte PNL, pune sub semnul întrebării reușita guvernului de tehnocrați. Guvernul încă nu are o majoritate sigură în Parlament. A fost votat la învestire de un număr mare de parlamenatri de la PSD și UNPR, însă aceste partide au propriile lor proiecte de viitor. PNL nu a anunțat că ar fi demarat negocieri pentru formarea unei majorități. La cea mai mică greșeală, în urma unei moțiuni de cenzură guvernul tehnocraților poate cădea.
Reforma din administrație pe care și-o propune Cioloș nu este nici pe placul PNL, partid care se presupune că este în spatele guvernului. UDMR, în schimbul sprijinirii guvernului va emite pretenții, mai ales la nivel local. Liberalii ar dori o curățenie pe jumătate. Adică să fie dați afară numai oamenii de la PSD, ALDE și eventual de la UNPR. Românii sunt obișnuiți cu jumătățile de măsură. Adică cu lucrurile duse până la jumătate și apoi lăsate în plata domnului.
Pariază cineva pe reușita acestui guvern? Nici măcar președintele Klaus Iohannis nu s-a arătat sută la sută convins că va reuși să facă într-un an mai mult decât alții în 25 de ani. Iar reforma în administrație este o țintă prea îndepărtată. Ar trebui să-și propună proiecte mai ușoare. Cum ar fi ajustarea PNL să devină o adevărată alternativă la guvernarea de stânga.
