Asculta acest articolMarcel Iureș și Florin Piersic Jr. au fost aplaudați la scenă deschisă
La finalul celor zece zile de teatru care au compus festivalul internațional multicultural Tranzit Feszt 2018 sătmărenii au putut admira două spectacole dedicate meseriei de actor și presiunilor pe care slujitorii scenei le suportă în creșterea lor ca profesioniști și ca oameni.
Primul a fost ”Cincisprezece încercări de actorie”, producția Trupei Harag Gyorgy de la Teatrul de Nord, textul fiind scris de Tom Dugdale și adaptat de Hathazi Andras. Renumitul actor clujean trece publicul prin 15 episoade în care detaliază provocările vieții de actor, de la tracul începuturilor la frica de succes, șocul celebrității, momentele schizofrenice când trama unei piese se confundă cu realitatea din afara scenei, încercările de regăsire, actoria mută (antologic momentul!), travestiul și multe alte ipostaze la limita între hilar și melancolic. Fundalul dramaturgic este ”Hamlet”, piesa devenită un clișeu pentru teatrul clasic, iar felul în care sunt rezolvate celebrul monolog ”A fi sau a nu fi” și episodul cu Hamlet regizor a smuls multe zâmbete și aplauze în sală. E o realizare de prestigiu pentru Teatrul din Satu Mare și un spectacol care, dacă va mai fi programat, nu trebuie ratat de cei care iubesc arta împărțirii unui om în sute de personaje.
”Stage Dogs” mărește miza, întrucât acum avem doi actori care încearcă să suporte presiunea scenei și frustrările din culise. Scris de Florin Piersic jr. ca o adaptare liberă a textului ”O viață în teatru” de David Mamet, spectacolul îi aduce pe Piersic jr. și Marcel Iureș într-un joc amețitor al prieteniei, dominației și rupturii între două generații dintr-un teatru. La masa de machiaj, la discuții particulare sau pe scenă, maestrul consacrat și tânărul aspirant disecă multe aspecte pe care cei ce cunosc bine fenomenul teatral le-au întâlnit adesea, iar spectatorii le descoperă curioși și oarecum amuzați. Locul în care piesa, regizată de același Florin Piersic jr., face un mare salt de nivel din zona micilor bârfe colegiale este acel moment în care nu mai ești sigur dacă povestea Paulei din Brazilia este reală sau parte dintr-o piesă în care joacă cei doi. Aici paradoxul meseriei e adus în toată goliciunea lui în fața publicului.
Marcel Iureș, cu rostirea lui infinit de expresivă, duce spectacolul spre împlinire, susținut de partenerul-regizor cum susține contrabasul un pian în jazz, muzica atât de prezentă în această montare. Piersic jr. nu caută să iasă în evidență, dar monologurile sale dinspre final ne arată rafinamentul la care a ajuns arta sa. Departe de histrionismul tatălui, el interiorizează fiecare cuvânt și trimite în sală fiori calzi sau reci, după cum o cere situația. Iar când Iureș ne spune ”noapte bună” și ultimele lumini se sting, senzația în public este copleșitoare.
După acest banchet întins pe zece zile, Teatrul de Nord revine la stagiunea obișnuită. Și vrem să credem că actorii noștri vor fi măcar întrucâtva la fel de iubiți de public precum sunt starurile care ne-au vizitat. Magia scenei rămâne, potențial, aceeași.
Fii primul care comentează