Noile măsuri fiscale și devalorizarea leului ștrangulează circulația banilor în economie

Asculta acest articol

Va creşte numărul facturilor neîncasate sau plătite cu întârziere

Facturile neîncasate şi cele plătite cu întârziere vor reveni pe creştere în acest an, după doi ani de relativă acalmie, potrivit unui studiu realizat de consultanţii Frames, pe fondul incertitudinilor legate de modificările fiscale, evoluţiei cursului, inflaţiei şi limitării finanţării.

Într-o economie slab capitalizată, cu peste 80% dintre companii care trăiesc de pe o zi pe alta, fără rezerve financiare şi cu acces limitat la finanţare, “vortexul financiar” din acest început de an a prins pe picior greşit mare parte dintre firmele din România, arată studiul.

Extinderea blocajului financiar

Potrivit unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain în rândul a peste 150 de companii reprezentative pentru întreg spectrul economic, în perioada 15-25 ianuarie 2019, cei mai mulţi investitori au ajuns să se teamă în primul rând de extinderea blocajului financiar în economie. Pe locul secund s-a situat deprecierea leului în faţa principalelor valute, în timp ce poziţia a treia este ocupată de posibila apariţie a unor noi taxe şi impozite pentru mediul de afaceri pe care Guvernul le-ar putea introduce pentru a-şi acoperi necesităţile bugetare.

Firmele au mai menţionat, în rândul principalelor provocări pentru mediul de afaceri, creşterea semnificativă a preţurilor utilităţilor şi a materiilor prime, scumpirea şi limitarea accesului la finanţare şi accentuarea crizei din piaţa muncii.

De remarcat şi apariţia în top a deciziilor guvernamentale şi a măsurilor cu caracter politic şi a unei potenţiale noi crize economice.

Arierate de miliarde

Potrivit estimărilor companiei de consultanţă, nu este exclus ca valoarea plăţilor restante ale companiilor româneşti să depăşească nivelul de 25 de miliarde de euro în 2019, după ce, în 2018, s-a situat la circa 22 de miliarde de euro, potrivit datelor preliminare. În 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.

Cel mai afectat domeniu de întârzierile la plată continuă să fie comerţul, menţionat de 73% dintre respondenţi. Industria prelucrătoare (67%), construcţiile (58%) şi sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (43%) se află pe următoarele locuri în clasament, urmate de transporturi şi depozitare (22%) şi hoteluri şi restaurante (17%).

Plăţi restante semnificative se înregistrează şi în tranzacţii imobiliare, servicii administrative şi de suport, informaţii şi comunicaţii, activităţi de servicii, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole.

Cel mai bun comportament de plată îl înregistrau, potrivit rezultatelor sondajului, firmele din asigurări şi intermedieri financiare şi cele care activează în învăţământ şi sănătate.

Cei mai mulți bani se blochează în construcții

Potrivit datelor statistice privind soldurile creanţelor şi datoriilor curente de la sfârşitul lui 2017, plăţile se fac cu cea mai mare întârziere în sectorul construcţiilor, în medie la 422 de zile, în timp ce creanţele se colectează în 195 de zile. Urmează industria extractivă, cu plăţi la 272 de zile şi creanţe colectate în medie la 139 de zile, agricultura cu 272 (DPO) respectiv 150 de zile (DSO) şi sectorul utilităţilor cu plăţi la 240 de zile şi creanţe colectate la 129 de zile. La polul opus se află cultura şi divertismentul cu 129 (DPO) respectiv 52 (DSO), sănătatea şi sectorul HORECA.

Potrivit analiştilor de la Frames, cel mai frecvent motiv de refuz la plată îl reprezintă lipsa totală sau parţială de disponibil în cont, generat de neîncasarea la timp a facturilor de la alţi clienţi – principala cauză a blocajului financiar. “Comportamentul a fost confirmat prin dificultatea sau chiar imposibilitatea companiilor de a-şi finanţa pe termen scurt plăţile către furnizori atunci când această finanţare nu era posibil de realizat din încasările proprii’’, afirmă experţii.