Anul pandemiei va fi şi anul fără o mare alianţă electorală?

Asculta acest articol

Încet, fără prea multe precauţii, oamenii au început să se comporte ca înainte de pandemie. Ies din case, intră  în magazine, îşi pun măştile mai mult de formă, nu prea pot păstra distanţa socială, dar în linii mari se poate spune că şi-au reluat vechile obiceiuri de a se deplasa dintr-un loc în altul fără să fie neapărată nevoie.

Pot fi văzuţi zeci de oameni prin magazine care doar se uită, fără să cumpere nimic.

Cei mai mulţi sunt curioşi să vadă dacă au crescut preţurile. 

Vietăţi curioase din fire, oamenii ies din case doar ca să vadă dacă şi alţi oameni au ieşit din case.

Printre sutele de oameni ieşiţi din case se numără şi politicienii. Ei sunt curioşi să vadă cum şi-ar putea organiza acţiunile pregătitoare pentru alegerile care se apropie cu paşi repezi.

Dacă după 15 iunie vor urma şi alte măsuri de relaxare, inclusiv întâlniri în aer liber, partidele îşi vor putea trimite propagandiştii în precampania electorală.

  O primă fază a pregătirilor pentru alegeri sunt întâlnirile în grupuri mici. Sunt căutate persoanele influente care pot influenţa alte persoane care la rândul lor pot lămuri alte persoane să voteze un anumit partid, un anumit candidat.

Propaganda politică funcţionează ca un joc piramidal, care creşte, creşte, creşte până în ziua alegerilor.

Cum data alegerilor locale pare să fie 27 septembrie, au apărut primele sondaje. Realizate la sfârşitul lunii mai, chiar dacă prezintă cifre diferite, sondajele au stabilit deja o ierarhie, un top al partidelor care trec pragul electoral.

Ordinea este identică în toate sondajele< primele locuri sunt ocupate de PNL, PSD şi USR-PLUS. Sunt urmate de Pro România, la o distanţă apreciabilă de pragul electoral. Plutonul din punctul fierbinte al pragului electoral este format din UDMR, PMP şi ALDE.

  Se poate uşor observa că de la ultimele alegeri generale din 2016 nu a apărut nicio formaţiune cu totul nouă. Pro România s-a rupt din PSD, dar este condusă de persoanlităţi cunoscute, deja afirmate în PSD.

Nu au apărut nici figuri noi, nici nu s-au lansat proiecte spectaculoase, care să atragă lumea ca un magnet. Aceleaşi partide, aceiaşi politicieni, aceleaşi programe, acelaşi tip de discurs.

În preajma campaniilor electorale, pentru locale, parlamentare sau prezidenţiale, alegătorii caută ceva nou.

De unde ar putea proveni noutăţile? De unde au venit dintotdeauna< din alianţe.

Din partide care nu puteau depăşi fiecare zece procente, Corneliu Coposu a făurit CDR-ul care a  dat preşedintele ţării, în 1996, reuşind să formeze şi guvernul.

Pentru alegerile din anul 2000 nu s-a realizat nicio mare alianţă, drept urmare Ion Iliescu şi PSD au revenit la putere. Următoarea mare alianţă, din 2004, formată din PNL şi PD, a câştigat şi alegerile prezidenţiale şi parlamentare.

La rândul ei, USL, formată de data aceasta din PNL şi PSD, a câştigat şi localele şi parlamentarele. S-a spart înainte de alegerile prezidenţiale, câştigate de o altă alianţă, care avea în componenţă acelaşi PNL, dar fuzionat cu PDL.

Cum toate marile alianţe s-au rupt, partidele au revenit la ceea ce au fost înainte: formaţiuni nesigure pe ele, prea slabe ca să câştige singure alegerile.

Anul 2020 este unul electoral. Principala lui caracteristică este că nu are o mare alianţă electorală. Dreapta este divizată, stânga nu este unită.

Împărţind partidele în două tabere, una de dreapta, alta de stânga, se poate uşor observa o relativă egalitate. Din datele CURS avem următorul clasament< PNL – 32%, PSD – 27%, USR -PLUS – 12%, Pro România – 7%, ALDE – 5%, PMP- 5 %, UDMR- 5%. Dreapta (PNL, USR-PLUS, PMP şi UDMR) însumează 54%, în timp ce stânga (PSD, Pro România şi ALDE) adună împreună 46%. Diferenţa o face radicalul liber UDMR, cu cele cinci procente pe care le pune când pe dreapta, când pe stânga.

Alt sondaj, realizat de Avangarde, oferă un tablou uşor mişcat, dar care păstrează ierarhia< PNL – 35%, PSD – 29%, USR-PLUS – 13%, Pro România – 6%, UDMR – 5%. Au căzut cu un procent sub prag ALDE şi PMP, fiecare cu câte 4%, dar este foarte posibil să treacă pragul de 5%.

:i în acest sondaj dreapta are un uşor avantaj, dar suficient pentru a putea trage concluzia că are prima şansă de a intra la guvernare. Desigur, trebuie ţinut seama şi de orientarea pro-PNL a preşedintelui Iohannis.

Ce rezultă de aici? Un lucru esenţial, anume că o alianţă, indiferent care, poate câştiga alegerile parlamentare. Dar cu condiţia să intre şi la locale în aceeaşi formulă.

2020, anul pandemiei, va fi şi anul fără o mare alianţă electorală, de forţa CDR, DA (Dreptate şi Adevăr) sau USL?

Ar fi o mare greşeală politico-strategică atât pentru dreapta, cât şi pentru stânga.