Asculta acest articol
Știrea care a făcut ocolul pământului cu o viteză amețitoare este că președintele SUA, cel mai puternic om de pe planetă, are Covid. Donald Trump s-a numărat printre liderii care au minimalizat pericolul virusului. În câteva cazuri COVID-19 s-a răzbunat. Președintele Braziliei, premierul Boris Johnson, și-au primit porția. A venit rândul lui Donald Trump. Anunțul l-a făcut el personal. Cu o postare scurtă. Ca și când ar fi anunțat că îl doare burta, dar nu prea tare.
America este în campanie electorală. Scrutinul va avea loc exact peste o lună. Marea întrebare pe care și-o pune întreaga lume este dacă în 3 noiembrie Donald Trump își va reînnoi mandatul sau americanii vor prefera un alt tip de președinte?
Dacă perioada campaniei ar fi și în SUA ca în România, doar o lună de zile, ar însemna că președintele s-a infectat exact la începutul campaniei electorale. Noroc că în SUA campania electorală se întinde pe o perioadă mare, lăsând timp alegătorilor să aprofundeze și să se familiarizeze cu programele candidaților.
Să-i lăsăm însă pe americani să-și rezolve problemele și să vedem ce se întâmplă la noi. Nici nu s-au instalat în funcții noii aleși, că deja se fac listele pentru viitorii parlamentari.
Alegerile locale au scos pe linie moartă candidații care au obținut rezultate mai slabe. Analiza acestor rezultate oferă ocazia de a scăpa de unii lideri locali. Competiția internă din partide este la fel de dură ca bătălia electorală. Deseori produce și victime colaterale. În sensul că dacă se schimbă șeful, sunt eliminați și apropiații lui.
Întrebarea este dacă o astfel de curățenie întărește un partid sau îl slăbește? Este un lucru cunoscut că atunci când pleacă un lider din funcție odată cu el se pierde și un număr de voturi. Prietenii politici, rudeniile, apropiații, sunt de regulă solidari cu el și, drept răzbunare nu mai votează cu partidul respectiv.
Dat fiind faptul că alegerile parlamentare au loc imediat după locale, acest fenomen va fi mai accentuat decât altădată. PSD, din câte se înțelege, nu va trece la sancțiuni, pentru a nu provoca tulburări. PNL s-a grăbit și a luat măsuri de sancționare dure. Este posibil să suporte anumite consecințe la alegerile din decembrie.
Nu toate partidele se grăbesc să găsească vinovați pentru rezultatele slabe. Dacă prestația din campanie se analizează în funcție de rezultate ar însemna că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, ar trebui să-și prezinte demisia. În calitate de candidat pentru primăria generală a Capitalei a obținut doar 1,5%, dar el a muncit foarte mult în campanie, pentru tot partidul. Victor Ponta a refuzat competiția, dar nu a avut nici mână bună la desemnarea candidatului Pro România la primăria București. Victoria la sectorul 3 a lui Robert Negoiță a compensat pierderile. La fel ca Ponta și Tăriceanu, mulți lideri județeni au muncit pentru partid mai mult decât pentru ei înșiși.
Dintre partidele mici doar PMP pare să fie mulțumit cu rezultatele. Traian Băsescu a reușit să-și salte partidul peste pragul electoral, ceea ce-i dă o oarecare siguranță și pentru intrarea în viitorul parlament.
Celelalte două partide mici, Pro România și ALDE, foarte probabil vor reveni la strategia de la prezidențiale când candidatul comun, Mircea Diaconu, a obținut un scor foarte bun.
Marele jucător la viitoarele alegeri parlamentare este USR-PLUS. |inta lor este să depășească PSD, făcând astfel saltul de pe locul trei pe locul doi. Sarcină foarte grea. Nu are structuri în mediul rural. Nu a obținut foarte multe funcții de primari. La ce strategie vor recurge Dan Barna și Dacian Cioloș? Foarte probabil își vor pune ochii pe electoratul PNL. Ca să-l atragă, singura cale este să atace guvernul Orban. Practic, USR-PLUS intră într-o semi-opoziție, având în același timp o semi-putere, obținută la alegerile locale.
Doar trei-patru județe s-au colorat în culorile USR-PLUS. Bucureștiul este doar pe jumătate cucerit. Fiind fixat pe București, având nevoie de o bună relație cu guvernul, foarte probabil Nicușor Dan nu se va lăsa antrenat în campania electorală.
La început de mandat, pentru primarii nou aleși este periculos să se lase antrenați în jocurile politice.
Cum se previzionează un guvern PNL, este posibil ca unii primari de la alte partide să fie ceva mai rezervați. Ei știu că, în ciuda asigurărilor de corectitudine, fondurile de la guvern sunt direcționate nu doar după criterii politice, ci și în raport de atitudinea personală a fiecărui primar.
Dacă am început cu infectarea celui mai puternic om de pe pământ cu COVID-19, sfârșim tot cu o întrebare despre pandemie.
Dacă va continua să crească numărul infectărilor, iar în decembrie sistemul sanitar va fi depășit de situație, acest lucru va influența rezultatul alegerilor? Politic, cine ar avea de câștigat? Toate partidele, cu excepția PNL, aflat la guvernare. COVID-19 este parte a campaniei electorale.
