Fostul preşedinte-jucător

Asculta acest articol

De luni, de la depunerea jurământului, Traian Băsescu şi-a început un nou mandat de preşedinte. Ca şi primul, nici acest al doilea mandat nu a fost obţinut uşor, între el şi contracandidatul său fiind o diferenţă minimă. Teoretic s-ar putea spune că legitimitatea sa este îndoielnică, practic va avea drumul deschis să-şi realizeze proiectele de şef al statului ca şi cum ar fi obţinut o majoritate zdrobitoare de voturi. Traian Băsescu va fi cu siguranţă şi preşedintele celorlalţi români, care nu l-au votat.
Luni, la învestitură, noul şef al statului s-a pronunţat iar pentru reformarea statului. “Consider că am fost ales pentru voinţa de a pune în practică reforme legitime așteptate de prea multă vreme. E momentul realizării reformei statului. Dacă pierdem această ocazie condamnăm generaţiile viitoare la costuri inacceptabile”. Program perfect justificat şi de indiscutabil interes naţional.
Desigur, interesant este de aflat de pe acum cum va realiza acest program, cum se va comporta preşedintele de azi până în anul 2014, o perioadă deloc scurtă din istoria contemporană a României. O serie de analişti se străduiesc să facă diferite previziuni în legătură cu traseul său de şef al statului aflat la cel de-al doilea mandat. Se iau în considerare toate declaraţiile şi faptele acestuia de la 6 decembrie, ziua celui de-al doilea tur de scrutin, până azi.
După alegerea sa din 2004, Traian Băsescu, proaspăt preşedinte, a creat o majoritate parlamentară necesară accederii la guvernare a Alianţei DA. A cooptat UDMR şi PC, soluţia imorală a acelei epoci, dar acţiunea sa nu a avut transparenţa eforturilor făcute în această lună, după al doilea tur de scrutin. A început prin a contacta un lider de opinie din PNL, pe Călin Popescu Tăriceanu, încercând prin aceasta să convingă gruparea liberală să închege, împreună cu PDL, un guvern de dreapta. Călin Popescu ar fi venit în întâmpinarea dorinţei sale, dacă ar mai fi avut un cuvânt de spus în partid. Refuzul nu credem să fie definitiv, lunile următoare pot aduce unele surprize, o schimbare de lideri în PNL ar putea apropia acest partid de PDL.
Deunăzi am aflat că proaspătul preşedinte Traian Băsescu l-a sunat şi pe Ion Iliescu, evident în calitatea sa de lider de opinie al PSD. De astă dată i-a cerut acestuia ca Marian Sârbu, membru al grupării social-democrate, să intre la guvernare ocupând Ministerul Muncii. Cam peste mână propunerea ca un ministru să fie membrul unui partid de opoziţie şi în acelaşi timp să fie şi la guvernare. Desigur, a fost refuzat, dar aici importantă este tentativa lui Traian Băsescu de a crea un nou guvern.
În sfîrşit, tot şeful statului i-a expediat lui Mircea Geoană o scrisoare, după ce i s-a adresat şi telefonic, insistând pe lângă acesta să colaboreze la aprobarea grabnică a bugetului.
Sunt trei elemente care ne conving că Traian Băsescu va fi un şef de stat implicat direct în guvernarea ţării, deopotrivă cu premierul. Doreşte să intre în istorie prin fapte de guvernare remarcabile, ce nu pot fi puse la cale fără aportul său propriu. Este de aşteptat să depăşească statutul din mandatul anterior, de preşedinte-jucător, şi să devină un preşedinte-guvernant. Va fi ca şi constructorul ce nu se mulţumeşte să inspecteze obiectivul în lucru, ci va pune mâna la ridicarea acestuia. Îi vom constata participarea directă la orice act politic, în toate etapele  consumate de acesta.