Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Cianurile si dubla lor fata

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Despre cianuri se invata prin anii de scoala elementara atat cat sa nu le confunzi cu altceva. Simplu zis, sunt saruri ale acidului cianhidric, un acid ca orice alt acid, spun chimistii, care are calitati si amenintari. El poate fi intrebuintat in functie de calitati si trebuie supravegheate cand e vorba de influentele colaterale. Nu se intampla asta doar in cazul acestui acid si al compusilor sai. Acidul clorhidric – apa tare – are intrebuintari numeroase, dar cei care recurg la utilizarea lui industriala sau doar partiala isi impun precautiile de rigoare. Cine stie ceva mai multe despre fabricarea ingrasamintelor chimice intelege cu usurinta rolul extraordinar  jucat in viata noastra de tehnologiile industriale avand la baza diversi acizi si compusii lor. Azotatii, fosfatii, ca sa ma refer doar la aceste exemple, si-au adus un rol urias in fertilizarea solului si pe cale de consecinta la cresterea productiilor agricole acolo unde au putut fi aplicate. Veti spune, si pe buna dreptate< dar putem uita cu ce efecte s-a dezvoltat chiar la noi in tara industria ingrasamintelor chimice? Din anii ‘50 incepand, pe harta economica a tarii si-au facut loc treptat-treptat unitati puternice, mari combinate profilate pe diverse produse chimice cu destinatii diverse. E drept, nu atunci s-a inventat in Romania industria chimica. Romania Mare crease o traditie deloc neglijabila in aceasta privinta. Daca este sa amintim  unele exemple vom face trimiteri la Fagaras, Tarnaveni, Ocna Mures. Ne-am ambitionat sa ne dezvoltam in aceasta directie si indiferent de aprecierile noastre pripite la care suntem tentati sa recurgem, cand vrem sa ne luam la bataie cu trecutul reprezentandu-ni-l ca dusman integral si odios si fara mila pana la satanizare, nu ne impiedica nimeni sa vedem lucrurile exact asa cum au fost. Au aparut cum ziceam tot felul de combinate chimice< Savinesti si Roznov pe Bistrita, Borzesti si Onesti pe Trotus, Victoria, Targu Mures si Arad, Turnu Magurele, Ramnicu Valcea, Craiova, Oradea si Slatina.

Ajungem in punctul in care multumirile venind dinspre cresterea economica, locuri de munca pentru cercuri ale populatiei cele mai diverse, posibilitati de urbanizare altfel inexistente ca si o reasezare in scara sociala a atator profesii si specialitati, iata-ne obligati sa constatam consecintele dure ale industrializarii. Ma voi feri sa zic “industrializare fortata” fie si pentru ca expresia are iz de lozinca buna de scos la defilare cand orice vorba urata la adresa subiectelor in disputa ne scuteste de efort in cautarea argumentelor. Va intreb< Anglia a mers la pas cand a dat de gustul industrializarii? Japonia postbelica a refuzat sa se grabeasca numai sa n-o arate lumea cu degetul? Indrazneste cineva sa spuna verde in fata Chinei ca se cam forteaza sa recupereze din distantele ce o separa de altii mai grabiti?

Dar ramane intact dreptul nostru de a privi critic tot ce s-a intamplat. Partea buna, cat o recunoaste fiecare, e una. Dar sunt fenomenele insotitoare cu impact negativ de proportii derivand din optiuni considerate la vremea deciziei si necesare si viabile si de neocolit. Ma voi referi in cazul de fata la capitolul protectiei mediului ambiant. Orice interventie asupra naturii provoaca dezechilibre. Care, uneori, evolueaza spre catastrofe. Apar in toata lumea asemenea catastrofe ecologice si ele ne atrag atentia. Orice gest superficial, orice masura abuziva, orice ignorare a raporturilor dintre om si mediu se pot concretiza in bombe cu efect pe ambele sensuri< distrugeri ale naturii, respectiv agresarea sanatatii cetatenilor Planetei.

Am plecat de la acidul cianhidric si de la cianuri. Spuneam ca intalnim si aici proprietati ce ne sunt de folos. S-au pus la punct de-a lungul secolelor tehnici de lucru care sa puna in valoare “partea buna” a cianurilor. Noi, baimarenii, stim mai bine ca oricine rolul cianurilor ca agent in industria aurului. Da, cianurile isi au rolul lor in prelucrarea minereurilor cu concentratii foarte mici de metal pretios, sub 10 grame pe tona (0,001%) si in cazul de fata si in alte exploatari din tara folosirea cianurilor este indispensabila.

Alta este intrebarea< cat de curat lucram cu cianurile? Pentru ca, asa cum spuneam, si cianurile au o data dubla< pe deoparte te ajuta, pe de alta te ataca! Cam jucaus spus, dar asa stau lucrurile. De aceea, reglementarile internationale nu opresc folosirea in industrie a cianurilor, dar nu uita sa atraga atentia< totul trebuie facut in conditii de siguranta! Directiva Comisiei Europene privind gestionarea deseurilor din industriile extractive impune masuri exprese de reducere a concentratiei de cianura din iazurile de steril la cel mai scazut nivel, stabilind anumite concentratii specifice, pe baza celor mai bune tehnici disponibile.

Ca stat membru al Uniunii Europene, tara noastra nu poate proceda altfel. Dar cum lucrurile nu sunt niciodata simple in chestiuni prin felul lor, complicate, merita gandit de trei ori inainte de a apasa pe un buton ori pe altul.

Nicolae Bud

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns