Asculta acest articolPrimul-ministru Emil Boc se prezintă miercuri în faţa Parlamentului, pentru a-şi apăra Cabinetul în faţa moţiunii de cenzură, a cincea de când el conduce Guvernul.
Aparent, ţinând cont de aritmetica parlamentară, opoziţia nu deţine voturile necesare, 236, pentru a dărâma Guvernul. PSD+PC şi PNL totalizează, la Camera Deputaţilor şi Senat, 213 parlamentari, dintre care unul, Cătălin Voicu, nu va putea fi prezent la votul de miercuri, aflându-se în arest, iar Victor Surdu este în recuperare medicală. Şi principalului partid de guvernământ îi lipseşte un membru, după ce deputatul PDL Ioan Timiş a decedat în august, iar alegerile în colegiul rămas vacant nu s-au desfăşurat încă. Reprezentanţii puterii – PDL, UDMR, grupul minorităţilor naţionale şi cel al independenţilor – au 248 voturi. În plus, şi la Camera Deputaţilor şi la Senat mai există un număr mic de parlamentari neafiliaţi politic: 7 deputaţi şi 2 senatori. Mai mulţi dintre aceştia au anunţat că vor vota cu opoziţia, Tudor Ciuhodaru, Ioan Munteanu, acestora alăturându-se în ultimul moment Liviu Câmpanu, care s-a decis să părăsească UNPR şi să voteze în favoarea moţiunii. Cu toate acestea, chiar dacă parlamentarii neafiliaţi politic ar vota în favoarea moţiunii, iar opoziţia şi-ar mobiliza toţi parlamentarii la vot, tot ar mai fi nevoie de 15 senatori şi deputaţi favorabili moţiunii pentru ca Guvernul Boc să fie demis.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat marţi, cu o zi înainte de moţiune, că formaţiunea sa a reuşit să mai adune voturi necesare moţiunii, fiind nevoie de încă patru aleşi ai puterii care să defecteze (după plecarea lui Câmpanu, numărul voturilor lipsă pentru Ponta a ajuns la trei, n.r.) pentru a putea fi demis Guvernul Boc. Ponta a vorbit de ”promisiuni ferme” din partea unor parlamentari independenţi şi PDL de a nu respecta decizia de a nu participa la vot, dar a refuzat să nominalizeze parlamentarii puterii care ar fi decis să susţină demersul opoziţiei, relateaza Newsin.
Ca şi la moţiunea precedentă, de pe 15 iunie, demersul de răsturnare a Guvernului găseşte PSD şi PNL dezbinate. Astfel, liberalii au spus public că depunerea moţiunii după congresul PSD, şi nu mai devreme, a dat timp PDL să-şi facă aranjamentele necesare, adică recunoaşterea UNPR ca grup parlamentar, prin Regulamente, şi emiterea de amendamente cu miză la Legea Educaţiei pentru UDMR. În timp ce PNL a pledat pentru elaborarea unei formule de guvernare alternative, cu portofolii, propuneri de premier şi program de guvernare, pentru ca opoziţia să dea greutate negocierilor cu reprezentanţii puterii, PSD nu s-a arătat favorabil acestei formule, deoarece discuţiile ar fi dat senzaţia unei împărţeli de posturi.
PSD a ironizat în schimb PNL că şi-a făcut un Guvern din umbră şi că a venit cu nume de premieri (Klaus Johannis, Mariana Gheorghe, Stere Farmache) care nu au impact în societate, sau care nici nu şi-ar dori postul. Pesediştii şi-au mai arogat şi meritele de a fi negociat până în ultimul moment voturi pentru moţiune, în timp ce liberalii ar fi mers pe la televiziuni. În plus, social-democraţii au respins şi defetismul lui Crin Antonescu, care a dat moţiunii doar 45% şanse să treacă.
În timp ce opoziţia încearcă o mobilizare masivă de forţe, puterea a decis ca parlamentarii săi să se abţină de la votul asupra moţiunii. Anunţul a fost făcut duminică seara de către democrat-liberalul Mircea Toader, înainte de a-i fi consultat pe parteneri, udemeriştii şi minorităţile exprimându-şi apoi public iritarea faţă de acest gest.
Fii primul care comentează