Asculta acest articolAflat la Veszprém la aniversarea a 67 de ani de la Revoluția din 1956, prim-ministrul Ungariei Viktor Orbán a oferit un discurs plin de simbolism, comparând presiunile actuale ale Uniunii Europene cu influența pe care Uniunea Sovietică o avea în trecut asupra Ungariei.
Mesajul său de independență și suveranitate evidențiază o Ungarie hotărâtă să-și păstreze valorile și identitatea în fața oricăror intervenții externe.
În acest discurs, Orbán a subliniat importanța sacrificiului țării sale pentru Europa, a adus un omagiu martirilor Revoluției din 1956 și a reafirmat angajamentul Ungariei față de libertate și suveranitate. Aceste cuvinte nu sunt doar o rememorare a trecutului, ci și un manifest clar pentru poziția Ungariei în Uniunea Europeană.
„Chiar dacă Bruxelles-ul fluieră, dansăm așa cum vrem. Și dacă nu vrem, nu dansăm”, a spus premierul, evidențiind atitudinea Ungariei față de orice posibilă intervenție străină în politica internă a țării.
El a comparat perioada actuală cu vremurile în care Ungaria era sub influența Uniunii Sovietice, afirmând: „Chiar și în viața noastră de astăzi, există lucruri care ne amintesc de vremurile sovietice”. Discursul său a fost publicat pe Hirado.hu.
Subliniind importanța și sacrificiul Ungariei pentru Europa, Orbán a menționat: „Noi am fost primii care au protejat Europa de migrație și primii care au propus pacea. Astăzi, suntem primii și singurii care doresc să împiedice popoarele europene să mărșăluiască voluntar, cântând și orbește într-un război și mai mare.”
Premierul a insistat asupra valorilor maghiare și pe felul cum sunt privite acestea în contextul european: „Pentru occidentali, libertatea înseamnă evadare: scapă de ceea ce te-ai născut, de identitatea ta, de genul tău. Noi ne-am dorit contrariul, să fim ceea ce vrem să fim.”
Ca un omagiu adus martirilor revoluției din 1956, Orbán a amintit de Árpád Brusznyai, o figură emblematică a revoluției de la Veszprém. La vârsta de doar 32 de ani, Brusznyai a reprezentat idealurile și voința unui popor dornic de libertate. Executat de forțele comuniste după înfrângerea revoluției, Orbán remarcă faptul că Brusznyai nu a fost ucis din cauza vreunei vinovății, ci dimpotrivă, pentru nevinovăția sa, un exemplu tragic de „destin maghiar”.
Prim-ministrul a accentuat natura cavalerească a poporului maghiar, o trăsătură ce adesea i-a pus în situații dificile. Maghiarii, în bunăvoința lor, au protejat pe mulți, doar pentru a fi trădați sau lăsați nerecunoscuți pentru eforturile lor. Există un model repetitiv în istoria maghiare, unde sacrificiile maghiarilor sunt adesea trecute cu vederea sau răsplătite cu trădare.
Orbán a afirmat că Revoluția din 1989 a fost practic o continuare a spiritului din 1956. Era necesar doar curajul de a denunța iluziile și minciunile regimului. Regimul din 1989 era moștenitorul direct al forțelor care reprimaseră revoluția din 1956, așezându-se pe un fundament de violență și trădare. Cu toate acestea, spiritul luptei a continuat să ardă iar victimele din trecut au fost în sfârșit comemorate așa cum se cuvine.
Premierul a explicat ce înseamnă de fapt pentru maghiari libertatea și cât este de importantă protejarea acesteia: „Pentru noi, libertatea este un instinct de viață. Familia mea, prietenii mei, țara mea, totul sunt eu. Pentru maghiari, lupta pentru libertate nu este ceva ce ei pot întreprinde sau decide. Libertatea trebuie protejată, altfel ne vom pierde.”
Viktor Orbán și-a încheiat discursul festiv cu următorul mesaj: „Trăiască libertatea maghiară, trăiască Patria! Dumnezeu este mai presus de noi toți, Ungaria mai presus de toți.”
