Asculta acest articol
Traversăm o perioadă a lunii lui cuptor, care prin valorile termice tropicale noaptea şi cele greu de suportat ziua, ţine oamenii şi animalele ca într-un cuptor imens, încins la maxim.
Acest lucru a fost confirmat zilele trecute pe un post de televiziune, acolo unde se spunea că atmosfera tropicală s-a blocat în Europa. Urmările acestor temperaturi greu de suportat le resimţim fiecare.
Furnizorii de energie electrică ne ameninţă cu posibile întreruperi ale furnizării curentului electric ca urmare a consumului foarte mare pe seama folosirii aparatelor de aer condiţionat, sau a ventilatoarelor.
Ne mai lipseşte doar întreruperea furnizării apei şi lucrurile vor ajunge să ne afecteze pe toate palierele vieţii.
În urmă cu aproximativ o săptămână, consemnam în coloanele ziarului nostru o informaţie de maxim interes, adusă în atenţie publică de către dr. ing. Ioan Leitner, managerul SC Apaserv Satu Mare SA, furnizor regional de servicii în alimentarea cu apă potabilă şi de canalizare. Managerul Apaserv SA, Ioan Leitner a declarat că, de la instalarea caniculei, în municipiul Satu Mare, consumul zilnic de apă a crescut cu peste 1.200 de metri cubi pe zi, comparativ cu perioadele anterioare.
Nivelul apei în fântânile de la sate a scăzut și cu 2 metri
S-ar părea că la ţară, acolo unde construcţiile nu se încing la fel de tare precum blocurile de locuinţe de la oraş, situaţia actuală este mai uşor de suportat. Lucrurile nu stau chiar aşa. Şi la ţară, canicula se resimte aproape ca şi la oraş, eventual câte o boare de vânt se resimte în zonele cu vegetaţie, cu livezi mai ales, dar şi acolo apa este vitală.
Unde mai punem faptul că, la sate, în unele gospodării mai sunt animale şi păsări care la rândul lor au mare nevoie de apă. Da, putem vorbi despre existenţa unor surse alternative de apă, dar din păcate şi acestea sunt limitate. În unele sate ale judeţului Satu Mare, în multe fântâni care mai există în numeroase curţi, nivelul apei este în continuă scădere, fiind aproape secate. Sunt sate ale judeţului, în care nivelul apei din fântânile tradiţionale adânci de 10-15 metri, a scăzut şi cu 2 metri, în funcţie de zonă.
În alte aşezări în care au fost captate o serie de izvoare, debitele acestora s-au redus considerabil ca urmare a căldurilor excesive şi a lipsei de precipitaţii. Mai au o şansă în a nu resimţi insuficienţa apei, acele familii care şi-au făcut foraje la adâncimi de 30-50 de metri. Salvarea satelor, a populaţiei, dar mai ales a animalelor o reprezintă aducţiunile de apă realizate în ultimii ani de Apaserv.
Dar pentru ca acestea să asigure continuitate în deservirea populaţiei, sunt supuse la consumuri în creştere.
Pentru a evita eventuale situaţii limită, o serie de primari au lansat cetăţenilor deja chemarea de a nu risipi apa, de a nu o folosi pentru stropitul gazonului sau a grădinii de legume. Acolo unde situaţia permite, unii gospodari care deţin legumicultură şi animale şi-au cumpărat rezervoare de 1.000 de litri în care aduc apă din cursurile de apă, rezolvând pentru moment problema apei.
Pentru o informare cât mai corectă a cititorilor, am contactat câţiva primari ai comunelor în care sunt şi sate situate pe zone colinare, acolo unde se poate presupune că alimentarea cu apă este mai dificilă, iar fântânile au apă foarte puţină sau chiar deloc, dar şi din zone unde există captări de izvoare, fiind realizate mici reţele private de alimentare a unor grupuri de locuinţe.
Opinii ale primarilor
Radu Cristea, primarul comunei Valea Vinului, ne-a spus că până la această oră nu sunt semnalate probleme majore în alimentarea cu apă. Zilele trecute la Sîi şi Măriuş au fost ceva precipitaţii, dar pe anumite zone ale celor două sate. Legumicultorii, dar şi crescătorii de animale, pe lângă foraje proprii, completează necesarul de apă transportată din Someş în bazine de aproximativ 1.000 de litri. Se apelează şi la fântânile din curţi, care au cantităţi tot mai mici de apă. Desigur, a crescut consumul de apă şi din reţeaua de alimentare a comunei.
Aurel Bojan, primarul comunei Bogdand, a confirmat faptul că, în această perioadă de secetă, de mare utilitate sunt fântânile arteziene care există în fiecare sat. Mulţi locuitori au renunţat la a folosi fântânile din gospodărie. Unele sunt pe cale de a seca, iar în fântânile săpate la adâncimi de peste 10 – 12 metri, a scăzut cu până la 2 metri nivelul apei. Până şi pe unele păşuni au fost forate fântâni arteziene pentru a asigura apa pentru animale. La început de săptămână a fost o ploaie scurtă, asigurând pentru moment un volum de aproximativ 15 litri pe metrul pătrat. Nu a fost ploaie pe tot cuprinsul comunei.
Ioan Bartok Gurzău, primarul comunei Beltiug, spunea că majoritatea populaţiei consumă apă din reţeaua de alimentare a unităţii administrativ teritoriale. Pe păşuni sunt foraje de adâncime pentru asigurarea apei necesare animalelor. Sunt foraje în Răteşti, Bolda, şi chiar în Beltiug, care la nevoie reprezintă o sursă alternativă de apă potabilă.
Sergiu Crişan, primarul comunei Supur, ne-a spus că, în acest “cuptor” încins peste măsură, în cursul după amiezii de luni, 15 iulie, au avut parte de precipitaţii pe alocuri în unele zone fiind vorba despre căderi de 15 litri pe metrul pătrat. Nu a plouat pe toată comuna. Culturile agricole resimt serios insuficienţa apei şi căldurile excesive. Tot mai mulţi sunt locuitorii care comandă în bătătură foraje la adâncimi de aproximativ 50 de metri, pentru a-şi pune in siguranţă necesarul de apă.
Balogh Francisc, primarul comunei Hodod, ne-a spus că au fost emise atenţionări către populaţie să nu risipească apă din reţea, pentru a evita raţionalizarea. Dacă mai ţine mult perioada de caniculă şi nu vor fi precipitaţii, nu este exclusă raţionalizarea furnizării apei către populaţie.
Grigore Pop, primarul comunei Târşolţ, ne-a spus că la nivelul unităţii administrativ teritoriale încă nu este finalizată reţeaua de alimentare cu apă. De ani de zile sunt deja fântâni secate. Alternativa o reprezintă captarea unor izvoare care devin sursă alternativă de alimentare cu apă, pentru anumite grupuri de cetăţeni. Chiar şi debitele acestor captări au scăzut pe vreme de caniculă, ce reprezintă reţele private. La Aliceni spre exemplu şi acum se lucrează la execuţia unei captări private.
Dacă mai ţine seceta, nu sunt excluse problemele în asigurarea apei potabile.
Simion Ardelean, primarul comunei Homoroade, ne-a spus că aproape 80% din populaţia comunei este racordată la sistemul centralizat de asigurare a apei potabile, realizat din surse atrase din diverse programe de finanţare, de către autoritatea publică locală. Investiţia este de maxim interes local, fără să fi fost predată operatorului regional Apaserv. În cursul săptămânii trecute, în Homorodu de Mijloc au fost primele probleme în alimentarea cu apă, fiind transmise populaţiei avertizări în ceea ce priveşte folosirea cu zgârcenie a apei, pentru a evita sistarea furnizării din lipsă de apă în bazinele de colectare.
20
Fii primul care comentează