Asculta acest articolOrice ce declară, orice ce fac și unde se duc, până la urmă candidații tot la problema banilor se ajunge. Dacă nu sunt întrebați de cetățeni care este problema cu pensiile, cu salariile, cu taxele, aduc politicieni vorba despre aceste chestiuni.
Fără îndoială cel mai bine se descurcă în domeniul ăsta premierul. Este foarte mobil. De altfel Marcel Ciolacu spune că dacă va ajunge președinte va fi mereu pe teren, va interveni acolo unde va constata că se încalcă regulile. Fiind moldovean a învățat lecția cu ocaua mică a domnitorului Cuza.
Am spune că va fi un președinte jucător numai că titlul fiind ocupat de Traian Băsescu, am spune că va fi un președinte jucăuș.
Numai că există o problemă cu președintele României. Constituția îi oferă un spațiu mic de manevră în probleme concrete. Dacă unui cetățean i s-a încălcat un drept nu poate face altceva decât să-l sfătuiască să apeleze la justiție.
Democrația oferă multă libertate, dar lucrul de care se pot bucura oamenii politici este că le permite să promită orice, fără limite. Dacă un candidat promite că va duce un grup de pensionari pe lună nimeni nu-l amendează măcar.
După ce luni de zile s-a discutat că trebuie colectați mai mulți bani la buget, dintr-un foc vine primul ministru și spune că nu se mai impozitează pensiile de sub 3000 de lei. În contrapartidă nu ar trebui să spună că se vor supraimpozita pensiile de peste zece mii de lei, sau toate pensiile așa numite “nesimțite”?
Un echilibru trebuie să existe în toate. Chiar și când vine vorba despre promisiuni. Curios este că PNL încă nu a deschis sacul cu promisiuni.
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, le trage atenția celor de la PSD să fie mai serioși măcar în următoarele trei luni, până la alegeri, sau să spună clar dacă vor un “război politic”.
Război este între partide și când nu se ceartă. Din moment ce toate partidele vor același lucru, puterea, cum să se împace între ele. Cum să fie prieteni doi politicieni din partide diferite?
Întrebat dacă există o prietenie între el și Nicolae Ciucă, premierul Ciolacu a spus clar că prietenie nu există, dar se respectă reciproc. Asta nu înseamnă nimic. Pentru ce să se respecte?
Când Nicolae Ciucă a spus că ar fi de dorit o alianță a partidelor de dreapta. PSD a reacționat, ca să spune așa, fără pic ce respect.
Când Mihai Tănase a lăsat să se înțeleagă că PSD ar putea intra într-o alianță cu AUR, a sărit ca ars purtătorul de cuvânt al PNL, același Ionuț Stroe care pomenea de “războiul politic.”
PNL și PSD sunt obligate să se respecte reciproc din cauza majorității parlamentare pe care nu o pot face fără mari compromisuri cu altcineva.
Dacă la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie partidele de dreapta, PNL, USR, PMP și cine o mai fi, trec de 50%, liberalii nu vor ezita să facă alianța de dreapta de care vorbea Nicolae Ciucă.
Dacă dreapta nu face 50%, iar scorul PSD și AUR trec de 50% nimic nu-l împiedică pe Marcel Ciolacu să dea mâna cu George Simion. Astfel Nicolae Ciucă rămâne cu respectul iar Simion trece în tabăra puterii.
Nu pare să existe în acest moment un politician care să se sacrifice pe altarul unei ideologii, a unei doctrine. Liberalii pot trece în tabăra social democraților, iar social democrații în tabăra liberalilor fără niciun pic de mustrări de conștiință.
La fel ca alegătorii, azi votează cu stânga, peste patru ani cu dreapta. “Libertatea conștiinței” are tot atât de largi limite la un politician ca la orice alt alegător. Totul trece prin filtrul interesului, prin filtrele fiscalității. Cine este mai darnic, mai îngăduitor cu taxele, are o șansă în plus că câștige mai multe voturi.
Și oricât de mult s-ar supăra PNL pe partenerul de guvernare, din moment ce PSD mânuiește cu mai mare abilitate “filtrele” electorale, șansa ca partidul lui Ciolacu să câștige alegerile parlamentare este mai mare.
Prezidențialele țin de abilitatea fiecărui candidat, de cât de jucăuș este fiecare.
Fii primul care comentează