Asculta acest articolIntrăm în penultima săptămână a campaniei electorale. Pentru că lipsește atmosfera de altădată, spectacole, afișe uriașe, mașini dotate cu difuzoare, există teama că lumea nu se va prezenta la vot.
Absenteismul este o realitate cu care se confruntă toate țările. În cele mai fericite cazuri, abia cu puțin peste jumătate dintre cetățenii cu drept de vot se prezintă la alegeri. Ceea ce nu înseamnă că jumătatea absentă nu are opinii, nu critică adminsitrațiile locale, parlamentul, guvernul și toate instituțiile. Nicio lege nu-l oprește pe cel care nu votează să aibă opinii.
Dar să vedem de ce nu merge lumea la vot? În primul rând trebuie să-i avem în vedere pe cei plecați la muncă în străinătate. Dacă la parlamentare și prezidențiale se organizează secții de vot, la locale ei nu pot vota. Cei care au posibilitatea vin acasă. Mai ales dacă unul dintre candidații la primărie îi invită în mod expres. Acest fenomen se petrece doar în mediul rural. Într-o comună contează orice vot în plus.
Numărul celor care vor veni acasă nu poate fi estimat. Se pare însă că, așa cum s-a întâmplat la prezidențiale, cei plecați dau telefoane în țară și le spun părinților cu cine să voteze. Klaus Iohannis i-a îndemnat să telefoneze în țară și să-l voteze, reușind să creeze printre români o emoție la nivel european. La locale nu este posibilă o mobilizare generală. Prin urmare, influența Diasporei este mică, nesemnificativă.
O altă mare categorie de absenteiști o reprezintă tinerii. Adică exact cei care sunt foarte activi pe rețelele de socializare. Toate partidele fac eforturi pentru a-i determina să meargă la vot. Ce le promit? Locuri de muncă, programe pentru petrecerea timpului liber, săli de sport, spectacole, piste de biciclete, locuințe etc. În campaniile trecute se organizau concerte în aer liber și problema tinerilor era rezolvată. Acum niciun candidat nu și-a permis să facă un program special pentru tineri pentru că voturile vin mai ales din partea populației mai în vârstă.
După cei plecați din țară și tineri cine sunt cei care nu se prezintă la urne? Cei foarte nemulțumiți. Cei care spun că indiferent pe cine votează nu se întâmplă nimic. Numărul scepticilor este în continuă creștere, dar o parte dintre ei se hotărăsc în ultima clipă să meargă, totuși, la vot. Sondajele estimează procentul acestora la 10-15%. Marea bătălie a partidelor se duce pentru atragerea acestei categorii de votanți, a nehotărâților. Se poate spune că ei decid învingătorul. La rândul lor, nehotărâții se împart în două. O parte nu știu dacă se vor prezenta sau nu la vot, alții sunt deciși să voteze, dar nu știu cu cine.
Fiecare partid are electoratul său, mai mic sau mai mare. Acestui electorat captiv li se alătură alte categorii de alegători, atrași prin programe, prin promisiuni, prin modul în care se prezintă în fața publicului fiecare partid. Contează contactul direct, încă permis, dar și prestația publică a candidaților.
Se mai constată ceva. Deși nu se prezintă la vot, absenteiștii influențează destul de mult votul celor se prezintă la alegeri. Sunt răi de gură și deseori votul negativ pornește de la ei.
Nehotărâții de asemenea au o influență puternică asupra alegătorilor onești prin faptul că pun în discuție partide și candidați, declanșează dezbateri la locul de muncă, pe stradă, la crâșmă, la biserică. Nehotărâții sunt persoane informate, citesc ziarele, se uită la televizor, sunt activi pe rețelele de socializare. Stau la pândă, ca niște animale de pradă, decizând să se arunce asupra prăzii în ultima clipă. Deseori ei votează pe cineva doar pentru a nu câștiga altcineva.
Fenomenul absenteismului este însă mult mai complex. |ine mai ales de prestația clasei politice, criticabilă din foarte multe puncte de vedere.
