

Recent, publicaţia Recolta.eu a prezenta următoarea declaraţie a premierului Victor Ponta cu referire la “taxa pe stâlp”: „Taxa pe construcţiile speciale de fapt a fost încetarea unei excepţii referitoare la construcţiile industriale.
Nu a avut ca intenţie atunci când, anul trecut, ne-a propus-o ministrul de Finanţe, (…) partea de agricultură şi, acum, după 25 (mai – n.r.), după ce se fac raportările, o să ne uităm exact care este impactul şi ce anume din zona de agricultură putem să scutim în viitor şi, din punctul meu de vedere, asta o să şi facem. (…) Noi aveam estimat un impact de încasări de vreo 400 de milioane de lei şi încasările vor fi mult mai mari, cu siguranţă”.
Este lesne de intuit că în condiţiile în care taxa are efecte negative asupra veniturilor populaţiei, implicit a consumatorilor finali, povara pe umerii consumatorilor va apăsa. Se estimează că această taxă ar conduce la majorări de 1-2 procente la gaze şi la electricitate.
Impactul taxei pe stâlpi nu poate fi, deocamdată, estimat. Nicio societate nu a transmis până acum solicitări de recunoaştere în tarife. Totuşi, includerea acestor costuri în facturi s-ar putea regăsi de la 1 iulie, sau de la 1 ianuarie 2015.
“Acel miliard de lei este suma declarată până acum, dar să vedem efectiv cât se plăteşte, pentru că mai avem de încasat o tranşă în septembrie”, a declarat, săptămâna trecută, Dan Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.
Premierul Ponta a declarat, de asemenea, în repetate rânduri, că dacă măsura va avea un impact negativ asupra fermierilor, se vor lua măsurile necesare pentru a diminua efectele.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, consideră că, platformele betonate, anumite garduri, solariile şi infrastructura de irigaţii nu ar trebui impozitate.
Impozitul pe construcţiile speciale este de aproximativ 1,5% din valoarea activelor. El a fost introdus în urma negocierilor din toamna anului 2013 cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE).
Fii primul care comentează