Asculta acest articolA devenit o manifestare a idealurilor estetice și culturale ale vremii, un spectacol al eleganței și rafinamentului. În mijlocul acestui eveniment s-a aflat un personaj marcant al epocii: dr. Alexandru Vaida Voevod, ministrul de Interne și președintele juriului.
Personalitate complexă și influentă, Alexandru Vaida-Voevod nu a fost doar un om politic de prim rang, ci și un promotor al valorilor culturale și estetice. Alegerea sa ca președinte al juriului pentru Miss România 1929 nu a fost întâmplătoare.
Cunoscut pentru implicarea sa în Unirea din 1918 și pentru cariera sa politică marcată de promovarea valorilor democratice, Vaida Voevod a înțeles importanța unei imagini publice pozitive și a contribuit la definirea unei identități culturale românești.
Idealul estetic și semnificația culturală a concursului
Ce urmărim în definitiv în viață? Această întrebare fundamentală, reluată în contextul concursului de frumusețe, ne conduce spre ideea că omenirea, în esența sa, aspiră spre idealul estetic. Într-o lume zbuciumată, unde evenimentele istorice și sociale adesea umbreau frumusețea vieții cotidiene, acest concurs a oferit un refugiu, un moment de alinare și armonie.
Frumosul și bunul, două concepte inseparabile, au fost celebrate în cadrul acestui eveniment. Concursul Miss România a devenit o expresie a dorinței de armonie, unde frumusețea fizică se îmbina cu rafinamentul moral și intelectual. Într-un discurs memorabil, Alexandru Vaida Voevod a subliniat că „arta și frumosul ridică omul mai sus, spre Dumnezeire. Cine iubește frumosul și armonia nu poate fi rău.”
Concursul Miss România 1929 a fost conceput nu doar ca o competiție de frumusețe, ci și ca o reafirmare a idealurilor estetice. Cele cinci simțuri – sau șase, dacă adăugăm și simțul echilibrului – sunt satisfăcute numai de ceea ce este frumos și bun. Florile, păunii, privighetorile și chiar leii și cerbii din natură reflectă această căutare a frumuseții, sugerând că întreaga lume vie se străduiește spre estetic.
Organizarea concursului, un eveniment de amploare națională
Concursul a fost organizat cu o atenție minuțioasă, implicând juriile din fiecare județ. Peste 2000 de candidate s-au înscris, iar alegerea celor mai frumoase 200, câte trei din fiecare județ, a fost o sarcină dificilă. Cu toate restricțiile impuse – vârstă, moralitate, profesie – și în ciuda greutăților de transport cauzate de condițiile climatice, participarea a fost remarcabilă.
La Turda, de exemplu, au fost înscrise peste 100 de candidate, iar în județul Sibiu, fiecare comună a trimis o reprezentantă aleasă prin comisii locale. În orașe precum Craiova, Ploiești, Lugoj și Timișoara, concursul a devenit prilejul unor manifestații grandioase. Pretutindeni, publicul și-a exprimat interesul deosebit, dorind ca alesele județene să fie adevărate reprezentante ale frumuseții locale.
Spectacolul finalei și implicarea lui Vaida Voevod
Ziua de 17 martie 1929 a fost punctul culminant al competiției. 100 de concurente, dintre care 70 reprezentante județene și 30 selectate dintre cele clasate pe locurile doi și trei, s-au prezentat la București, în fața comitetului central. Evenimentul a fost organizat cu un fast deosebit:
20 de automobile, puse la dispoziție de Casa NOEL, au condus participantele pe principalele străzi ale Capitalei.
La ora 12:00, o masă festivă a fost oferită la „Bufet”, unde au participat membrii comitetului și concurentele.
La ora 14:00, a avut loc selecția finală la Palatul Artelor, unde fiecare concurentă a primit o diplomă și titlul de frumusețe, valabil pentru un an.
Vaida-Voevod și ceilalți membri ai juriului, printre care personalități precum Liviu Rebreanu, Maria Giurgea și Alexandru Mavrodi, au analizat cu mare atenție fiecare candidată. Procesul de deliberare a durat ore întregi, iar alegerea finală a stârnit reacții entuziaste.
Magda Demetrescu, Miss România 1929
Decizia finală. Juriul este prezent. Domnul dr. Alexandru Vaida Voevod, ministrul de Interne și patronul acestei alegeri, a stat neclintit, alături de doamna și domnișoara sa, de la ora 14:00 până la 20:30, arătând un interes deosebit și participând activ la deliberările juriului.
După alegerea reprezentantelor provinciilor și ale Capitalei, acestea sunt introduse împreună în fața juriului. După o evaluare justă, se rețin ultimele cinci candidate:
• Magda Demetrescu
• Nadeja Oculici de Kosariny
• Maria Danacu
• Ortansa Tănăseanu
• Tinella Stavrache
Un ultim examen al candidatelor care, la cererea juriului, au îmbrăcat tricouri de plajă are ca rezultat reținerea pentru proba finală a domnișoarelor Magda Demetrescu, Ortansa Tănăseanu și Nadeja Oculici de Kosariny.
În urma deliberărilor, Magda Demetrescu, o tânără de 17 ani, a fost desemnată Miss România. Alegerea sa a fost primită cu entuziasm, iar la anunțul oficial, tânăra a leșinat de emoție. Frumoasă ca o zână din poveștile trecutului, Magda Demetrescu avea gurița mică și roșie ca o cireașă coaptă, un corp sculptat parcă în cea mai fină marmură și un picioruș nervos și delicat.
După alegere, a fost condusă pe Calea Victoriei într-un automobil învăluit de flori, aclamată de o mulțime extaziată. Fiecare își dorea să o vadă, să-i atingă rochia sau să primească o floare din buchetul său.
Serata de la “Cercul Militar”, o seară de neuitat
„Nu mai am o fată, ci două!” – a exclamat emoționat dr. Alexandru Vaida Voevod, îmbrățișând-o pe Magda Demetrescu la serata de la „Cercul Militar”. Această declarație simbolică a subliniat nu doar sprijinul oferit câștigătoarei, ci și recunoașterea rolului său ca ambasadoare a frumuseții românești.
Evenimentul s-a desfășurat în prezența unor personalități ale corpului diplomatic, ale elitei culturale și ale societății bucureștene. Serata a durat până la ora 3 dimineața, reflectând importanța și fastul acestei competiții.
A consemnat Terezia G.
Fii primul care comentează