
România se confruntă cu o criză economică tot mai profundă, cu un impact semnificativ asupra bugetelor gospodăriilor. Datoriile românilor au crescut semnificativ, iar numărul celor care nu își pot plăti obligațiile financiare este în continuă expansiune. Potrivit celor mai recente date furnizate de Banca Națională a României (BNR), numărul celor care nu au reușit să își achite ratele bancare s-a dublat față de 2020, iar în 2024 s-a ajuns la un nivel alarmant. În paralel, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat proceduri de executare silită pentru mai mult de 1,2 milioane de persoane fizice și juridice, prin poprirea conturilor bancare.
Cauzele crizei financiare din România
Criza financiară din România este cauzată de o combinație de factori economici greu de ignorat: creșterea galopantă a prețurilor, salariile care nu reușesc să țină pasul cu inflația și dobânzile tot mai mari la credite au lăsat mulți români într-o situație financiară extrem de dificilă. Mai mult de jumătate dintre persoanele executate silit de ANAF sunt persoane fizice, ceea ce subliniază presiunea enormă asupra gospodăriilor. Potrivit estimărilor autorităților fiscale, această tendință va continua să crească și în 2024.
Cum acționează ANAF
ANAF urmează o procedură standard în cazurile de neplată a taxelor, impozitelor, contribuțiilor sau amenzilor. În prima fază, debitorii primesc un termen de grație pentru a-și achita datoriile restante. Dacă acest termen trece fără efectuarea plății, se declanșează procedura de poprire, care poate viza atât persoane fizice, cât și firme. Poprirea va fi ridicată doar atunci când întreaga sumă datorată va fi achitată.
Creșterea datoriilor și restanțelor
În ceea ce privește restanțele la creditele bancare, datele BNR sunt alarmante. În ultimii patru ani, numărul românilor care întârzie cu plata ratelor s-a dublat, ajungând la peste 240.000 de persoane care au restanțe. Majoritatea acestor restanțe sunt de cel puțin trei luni și au ajuns în stadiul în care firmele de recuperare a datoriilor sunt implicate. În total, suma restanțelor a ajuns la 18 miliarde de lei, un nivel similar cu cel înregistrat în anul 2020, în mijlocul pandemiei. Cu toate acestea, diferența este semnificativă: în 2020, numărul celor care aveau restanțe de cel puțin o lună era de aproximativ 160.000, iar acum, numărul acestora a crescut considerabil.
Fenomenul îndatorării și vulnerabilitatea economică
Aceste date reflectă un fenomen îngrijorător: românii continuă să se împrumute, însă de obicei accesează sume mai mici, ceea ce indică o capacitate scăzută de îndatorare și o vulnerabilitate economică în creștere. Analiștii economici avertizează că situația financiară a românilor va continua să se deterioreze în lunile următoare. Începând cu 1 ianuarie 2025, mai multe sute de mii de angajați din România au pierdut beneficii fiscale importante, ceea ce le-a redus considerabil veniturile nete. Acest lucru se va traduce printr-o creștere a numărului celor care nu vor reuși să-și plătească datoriile și vor ajunge în incapacitate de plată.
Perspectivele pentru viitor
În acest context economic dificil, autoritățile fiscale, în special ANAF, continuă să aplice măsuri pentru recuperarea sumelor restante, punând presiune pe românii deja suprasolicitați financiar. Se estimează că, în următoarele luni, numărul celor care vor suferi executări silite va crește, iar multe gospodării vor fi afectate de aceste măsuri drastice. De asemenea, pe măsură ce criza economică se adâncește, autoritățile vor fi nevoite să adopte măsuri suplimentare pentru a sprijini persoanele aflate în dificultate.
Românii trebuie să fie conștienți de riscurile la care se expun dacă nu își achită datoriile, iar autoritățile vor continua să aplice sancțiuni și măsuri de recuperare a sumelor restante.
Fii primul care comentează