Asculta acest articol

Investițiile financiare personale reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea economică a oricărei țări. În România, ponderea acestor investiții în PIB este una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

Conform datelor furnizate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) și Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), în anul 2023, activele fondurilor de investiții, cu precădere cele mutuale, au constituit doar 2,36% din PIB.

Fondurile de pensii de tipul Pilon II Aceste fonduri de pensii au o pondere mai semnificativă în PIB, atingând 8,4% în anul 2023.

Totuși, aceste cifre nu reflectă în mod direct comportamentul de investiție al populației, deoarece contribuțiile către aceste fonduri sunt obligatorii și sunt dictate de politicile guvernamentale.

Comparând cu alte țări Conform datelor oferite de Banca Mondială, în anul 2020, fondurile de pensii din România reprezentau 7,4% din PIB, în comparație cu alte state din regiune: 6,4% în Polonia, 4% în Ungaria și doar 1% în Grecia.

România se clasează sub media din Slovacia, Cehia și Lituania. Fondurile de pensii facultative au o pondere extrem de redusă în PIB, de doar 0,03%, mult sub nivelul din țările în care aceste fonduri nu sunt obligatorii și unde ponderea lor este în cifre duble.

Datele Asociației Europene a Administratorilor de Fonduri de Investiții (EFAMA) indică că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea activelor fondurilor de investiții în PIB.

În anul 2022, ponderea activelor fondurilor de investiții în PIB era de 2%, în scădere față de 3% înregistrat în 2007. Cu toate că valoarea investițiilor a crescut de la 4 miliarde de euro în 2007 la 6 miliarde de euro în 2022, ponderea în PIB a înregistrat o scădere.

Datele furnizate de AAF și CNSP confirmă această tendință. În anul 2023, ponderea fondurilor de investiții a scăzut la 2,36% din PIB, de la 3,14% înregistrat în 2022, în ciuda unei creșteri nominale a PIB-ului cu 14% și a scăderii inflației la 10,4%.

În anul 2023 și în primul trimestru al anului 2024, fondurile de investiții din România au înregistrat subscrieri nete pozitive.

În 2023, fondurile mutuale au atras subscrieri nete în valoare de 942 de milioane de lei, iar în primul trimestru al anului 2024, această valoare a crescut la 1,36 miliarde de lei.

Aceste cifre indică o tendință pozitivă și o creștere a interesului pentru investițiile pe termen lung.

Deși ponderea investițiilor financiare personale în PIB-ul României este relativ redusă, există semne de creștere și o tendință ascendentă în atragerea de noi investiții.

Fondurile de pensii de tipul Pilon II au o pondere semnificativă în PIB, însă nu reflectă în totalitate comportamentul de investiție individual.

În schimb, fondurile mutuale și alte forme de investiții personale evidențiază o tendință de creștere, ceea ce ar putea indica o maturizare a pieței investițiilor din România.

CITEȘTE ȘI: Deficitul bugetar al României depășește 3% din PIB în primele patru luni din 2024