Președintele Comisiei Prezidențiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii, Valeriu Steriu, a făcut, în exclusivitate pentru Agrointel o analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări) a agriculturii românești. Valeriu Steriu este deputat UNPR de Călărași și membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputatilor.
A fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada în care România a negociat capitolul de integarare europeană ”Agricultură”. Este unul din cei mai respectați specialiști în agricultură din interiorul clasei politice.
Analiza o supunem observațiilor cititorilor Agrointel și va invităm să o completați sau să comentați punctele de vedere ale lui Valeriu Steriu.
PUNCTE TARI
* Potenţialul agricol ridicat al României
* Pondere încă mare a populaţiei rurale
* Alocarea unor pachete financiare însemnate pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole
* Stabilitate financiară în ceea ce priveşte alocarea fondurilor europene
* Preţurile produselor agricole şi agroalimentare sunt la un nivel ridicat
* Atragerea tinerilor în activitatea agricolă productivă pentru piaţă în următorii ani
* Piaţa românească pentru produse agricole şi agroalimentare are perspectiva de a absorbi în continuare o creştere a producţiei agricole autohtone
* Creşterea investiţiilor directe străine şi naţionale
* Existenţa unei game largi de produse tradiţionale (1500 înregistrate la nivel naţional)
* Existenţa unor reţele de comercializare pentru exploataţiile mari
* Dezvoltarea lanţurilor de supermarketuri
* Agricultura ecologică în dezvoltare
* Potenţial deosebit pentru energie regenerabilă
PUNCTE SLABE
* Menţinerea fărâmiţării proprietăţilor, număr mare de exploatații agricole mici, de subzistenţă;
* Terenuri rămase necultivate.
* Sistem impozitare teren agricol neadecvat
* Existenţa unor megastructuri de exploatare care constituie o frână în calea constituirii de exploataţii de dimensiuni compatibile cu cele existente în UE15
* Lipsa legislaţiei şi a programelor de sistematizare a localităţilor şi organizarea terenurilor agricole, disfuncţionalitate în relaţia cadastru-dezvoltarea rurală
* Vârsta înaintată a persoanelor care lucrează în agricultură
* Suprapopulaţie rurală cu grad redus de ocupare
* Lipsă personal calificat pentru industria alimentară, personal calificat pentru exploatarea utilajelor complexe, tehnicieni, manageri
* Nu au fost definite tipurile de ferme, gospodării ţărăneşti, care se dorește (argumentat) a fi susţinute diferenţiat prin politici publice
* Statul nu are structuri operaţionale prin care să intervină eficient pentru corectarea unor dezechilibre-disfuncţionalităţi ale pieţei
* Neimplicarea asociaţiilor private ale producătorilor pentru preluarea unor responsabilităţi publice locale
* Absenţa în mediul rural a activităţilor de procesare
* O pondere însemnată a pieţei revine comercianţilor ambulanţi, evazionişti, care nu respectă cerinţele minime de securitate a alimentului
* Reticenţe faţă de asocierea pentru valorificarea producţiei obţinute în agricultură. Legislația cooperaţiei agricole, confuză și nestimulativă
* Funcţionare ineficientă a pieţei produselor agricole în unele sectoare. Lipsă structuri piețe locale, lipsă o bursă a cerealelor
OPORTUNITĂŢI
* Alocare financiară importantă pentru România în cadrul PAC
* Piaţa agricolă şi agroalimentară – favorabilă în ceea ce priveşte preţurile, pentru producătorii agricoli
* Posibilităţi de dezvoltare a unor activităţi de transformare şi distribuţie în spaţiul rural
* Accelerarea echipării spaţiului rural cu infrastructură de tip european
* Existenţa unei cereri specifice în cadrul pieţei comune europene poate duce la stimularea dezvoltării unor produse de nişă
* Problemele economice şi cele politice privind migraţia ar putea încuraja unii tineri să revină în ţară pentru a-şi dezvolta mici afaceri
* Conştientizarea publică şi politică a importanţei agriculturii ca factor de securitate internă, promovarea produselor agricole românești
AMENINȚĂRI
* Creşterea costurilor cu input-urile în agricultură (carburanţi, produse chimice pentru fertilizare şi tratament), precum şi a costurilor creditelor bancare
* Continuarea constituirii de megastructuri de exploatare
* Accentuarea gradului de neutilizare a forţei de muncă din spaţiul rural
* Tendinţa mediului politic la nivel european de a slăbi susţinerea politică şi financiară a PAC
* Restricţii de ordin administrativ şi procedural european (norme comunitare)
* Negocierile din cadrul OMC
* Politica de monopol a unor companii de comerţ (cereale, legume) sau mari procesatori de materii prime (lapte) care ocupă segmente considerabile ale pieței
* Menţinerea unei părţi a economiei nefiscalizată
Articolul a fost publicat în revista Agrointel
Fii primul care comentează