Asculta acest articol
Un scor de 234 la 170 arată că în parlamentul României există o majoritate confortabilă. Dacă un buget atât de contestat a fost votat de 72% dintre parlamentari înseamnă că majoritatea parlamentară poate adopta ce proiecte de lege dorește.
Desigur, au lipsit vreo 60 de voturi. Parlamentarii AUR anunțaseră că se vor abține de la vot. Prin urmare voturile auriștilor se puteau adăuga voturilor împotriva. În acest caz diferența ar fi fost mult mai mică.Dacă AUR ar fi votat cu coaliția de guvernare, PSD ar fi fost surclasat.
Aritmetica parlamentară arată ciudat în acest mandat. AUR a complicat lucrurilor. La fel cum înainte vreme a făcut-o Partidul România Mare, datorită căruia PSD a reușit să guverneze între 2000 și 2004, așa cum PP-DD a reușit să dezechilibreze raportul dintre partidele mari după alegerile din 2012.
Partidul lui Corneliu Vadim Tudor obținuse la alegerile parlamentare din anul 2000 peste 20%, în timp ce partidul lui Dan Diaconescu în anul 2012 obținuse 14%.
După opt ani apare o altă formațiune politică, AUR, cu tentă pronunțat națională, fără direcție docrinară, care obține 9% din voturi.
După dispariție, voturile electoratului PRM au trecut spre PSD, în timp ce electoratul PP-DD s-a disipat. În orice caz, în momentul exploziei PP-DD, partidul care se plângea că i se fură electoratul era același PSD.
În cazul AUR lucrurile sunt destul de încurcate și din punctul de vedere al orietării electoratului. Cele nouă procente au fost luate de peste tot, și din stânga și din dreapta, și de la PSD și de la PNL.
De aici s-ar putea trage concluzia că AUR este o nucă mai tare, mai greu de spart decât a fost partidul lui Dan Diaconescu. Se va recuge la aceași metodă? Vor fi pescuiți parlamentarii AUR persoană cu persoană, așa cum s-a întâmplat cu parlamentarii PP-DD?
Deocamdată, în ciuda scandalului cu senatoarea :oșoacă, partidul condus de George Simion la votarea celei mai importante legi, a bugetului, a rămas în espectativă.
Nici cu ăia, nici cu ăilalți nu este o strategie care poate dura foarte mult. Electoratul poate fi păcălit în campaniile electorale, dar odată terminate alegerile același electorat așteaptă rezultate. De exemplu acum cea mai parte parte a alegătorilor AUR s-ar fi așteptat din partea parlamentarilor pe care i-au votat să voteze împotriva unui buget care nu prevede majorarea pensiile.
Dacă parlamentarii AUR nu au votat împotriva la legea bugetului înseamnă că în cazul unei moțiuni de cenzură vor proceda la fel. Politica lor este să aștepte patru îni în opoziție pentru ca următoarele alegeri să le câștige și să guvernze singuri. Este o naivitate.
Aritmetica parlamentară se modifică în funcție de pretențiile alegătorilor. Ultimele sondaje arată că PSD a crescut la 34%, PNL 25%, USR-PLUS 16%, în timp ce AUR a rămas la cât a avut, 9%. Acțiunile senatoarei-vulcan :oșoacă nu a adus niciun procent în plus.
Creșterea în sondaje a PSD cu 4-5 procente după doar trei luni de opoziție demonstrează că dorecția de atac este apreciată de o anumită categorie de alegători.
De ce PNL și USR-PLUS nu acumulează puncte? Este o întrebare la care liderii celor două partide trebuie să răspundă, să caute explicații. Prea ocupați cu lupta internă, sunt slabe speranțe ca în următoarea perioadă să se concentreze pe ce au de făcut. PNL se pregătește de congres, iar USR și PLUS de fuziunea în urma căruia formațiunea nu va avea o conducere biceală, ci un singur lider. Dan Barna sau Dacian Cioloș? Unul dintre ei trebuie să cedeze.
La PNL se pune aceeași problemă: Ludovic Orban sau Florin Cîțu? Depinde de preferințele președintelui Klaus Iohannis, de pozițiile greilor din PNL, începând cu Rareș Bogdan, Ilie Bolojan, Emil Boc și alți lideri regionali.
