Asculta acest articolTurismul european trece printr-o transformare spectaculoasă. În timp ce destinațiile clasice de vacanță precum Grecia, Spania sau Italia rămân în topul preferințelor, un nou val de interes se ridică din sud-estul continentului: Balcanii.
Potrivit ultimului Barometru al Turismului Mondial, realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO), Albania, Serbia și Bosnia și Herțegovina au înregistrat unele dintre cele mai spectaculoase creșteri procentuale ale numărului de vizitatori din Europa în ultimii cinci ani. Albania, cu o creștere impresionantă de 80%, conduce detașat clasamentul.
Această ascensiune turistică reflectă nu doar redescoperirea unei regiuni bogate în istorie, peisaje și diversitate culturală, ci și o schimbare de paradigmă în comportamentul călătorilor: tot mai mulți turiști caută experiențe autentice, la prețuri accesibile, în afara traseelor turistice clasice.
Albania: de la necunoscută la vedetă a Mării Mediterane
Dacă în urmă cu un deceniu Albania era percepută ca o țară marginală în turismul european, astăzi se transformă cu rapiditate într-un magnet pentru turiști. Riviera albaneză, întinsă de-a lungul țărmului Mării Ionice, este epicentrul acestei revoluții turistice. Peisaje sălbatice, ape limpezi, sate pitorești și ospitalitate autentică — toate la prețuri semnificativ mai mici decât în Croația sau Grecia.
Marco Wipfli, expert elvețian în turism și fondatorul companiei Meersicht din Zurich, confirmă: „Nu cunosc nicio regiune din lume unde se construiește atât de mult precum în Albania. Cererea este explozivă.” Deschiderea unui nou aeroport în Vlora în acest an va reduce timpul de transfer către plajă la mai puțin de 30 de minute – o schimbare logistică majoră, comparativ cu cele 5 ore necesare anterior din Tirana.
Albania oferă o combinație rară în Europa: prețuri mici, infrastructură în dezvoltare și un sentiment de descoperire autentică. Cu toate acestea, Wipfli avertizează că prețurile vor începe să crească pe măsură ce cererea se intensifică și complexele hoteliere devin funcționale.
Serbia și Bosnia: surprizele balcanice
Deși mai puțin mediatizate decât Albania, Serbia și Bosnia și Herțegovina impresionează prin ritmul de creștere turistică și potențialul neexploatat. Cu o creștere de 29% în Serbia și 15% în Bosnia, aceste țări arată că turismul în Balcani este în plină expansiune.
În Serbia, orașe precum Belgrad și Novi Sad devin tot mai atractive pentru city break-uri, oferind o combinație de viață de noapte vibrantă, patrimoniu cultural și costuri reduse. Stațiunile de schi, precum Kopaonik, adaugă o dimensiune sezonieră importantă – iar prețurile sunt departe de cele practicate în Alpi. De exemplu, un abonament de schi pentru 55 km de pârtie costă în jur de 40 de euro.
Bosnia atrage prin orașe istorice precum Mostar – cu faimosul său pod otoman inclus în patrimoniul UNESCO – și prin proximitatea față de Croația, care face ușoare excursiile de o zi pentru turiștii deja aflați în vacanță pe coasta dalmată. Expertul Marco Wipfli subliniază faptul că grupurile turistice croate trec tot mai des granița pentru a experimenta atmosfera oriental-balcanică a orașelor bosniace.
Prețul – principalul catalizator al schimbării
Este clar că prețul joacă un rol decisiv în această reorientare turistică. În contextul inflației globale, călătoriile devin un lux din ce în ce mai inaccesibil pentru multe categorii de turiști. Balcanii oferă însă o soluție pragmatică: experiențe de calitate, dar la costuri reduse.
Un raport recent al HelloSafe arată că Serbia este cea mai ieftină destinație turistică din Europa, cu cheltuieli zilnice estimate la doar 30 de franci elvețieni (aproximativ 30 de euro). Albania se menține și ea în top, cu o medie de 30–40 de euro pe zi pentru o vacanță confortabilă, în timp ce Bosnia rămâne extrem de accesibilă pentru turiștii individuali și grupuri.
Un nou profil al turistului
Pe lângă turiștii europeni care caută alternative ieftine, un alt segment devine din ce în ce mai influent: turiștii ruși. Potrivit profesorului Christian Lässer de la Universitatea din St. Gallen, sancțiunile internaționale au restrâns opțiunile de vacanță ale rușilor, care acum se îndreaptă spre Balcani – o regiune unde sunt bineveniți și unde pot călători fără dificultăți majore. Această realitate geopolitică a avut un efect semnificativ asupra dinamicii turismului în regiune.
Pe de altă parte, există și o revenire nostalgică: mulți turiști elvețieni sau germani care obișnuiau să călătorească în fosta Iugoslavie în anii ’70–’80 redescoperă acum zona, în cadrul unui proces de „normalizare turistică”, după decenii de instabilitate post-conflict.
Încotro se îndreaptă turismul balcanic?
Pe termen scurt, specialiștii prevăd o continuare a creșterii. Turismul în Balcani oferă o alternativă viabilă la zonele supraaglomerate și scumpe ale Mediteranei clasice. Totodată, investițiile în infrastructură – precum aeroportul din Vlora sau noile autostrăzi din Serbia și Albania – vor accelera conectivitatea și atractivitatea regiunii.
Pe termen lung, provocările se vor concentra pe sustenabilitate și păstrarea autenticității.
Balcanii riscă să repete greșelile altor regiuni turistice care s-au dezvoltat haotic, fără o viziune de durată.
Dezvoltarea rapidă a construcțiilor pe litoralul albanez, de exemplu, ridică deja semne de întrebare legate de impactul asupra mediului.
În acest context, autoritățile locale și investitorii privați au o oportunitate unică: să construiască o industrie turistică modernă, dar responsabilă – una care să îmbine turismul de masă cu cel cultural, natura cu tehnologia, accesibilitatea cu calitatea.
Balcanii nu mai sunt o zonă uitată a Europei. Cu peisaje spectaculoase, orașe vibrante, o moștenire culturală complexă și prețuri prietenoase, regiunea își câștigă treptat locul în rândul destinațiilor turistice majore ale continentului. Albania, Serbia și Bosnia nu sunt doar opțiuni alternative – ele devin, pentru tot mai mulți turiști, prima alegere.
Pe fondul instabilității economice globale, aceste țări balcanice oferă exact ceea ce călătorii caută: aventură, autenticitate și accesibilitate.
Fii primul care comentează