Asculta acest articolPreşedintele nu avea cum rămâne simplu spectator la o campanie electorală în care miza este totul sau nimic. USL tinde să atingă performanţele unui partid-mamut. Obţinerea unei majorităţi zdrobitoare în viitorul parlament pune sub semnul întrebării desfăşurarea unei vieţi politice democratice, cu o putere controlată cât de cât de opoziţie şi societatea civilă.
Pe de altă parte nu s-au stins ecourile nefavorabile din partea dreptei europene la evenimentele precipitate din vară. Noi ştim că nu a fost vorba despre o lovitură de stat, însă cetăţeanul european înclină să creadă ce a scris presa în perioada suspendării preşedintelui Băsescu. Subiectul a fost foarte bine exploatat de PDL şi încă mai este ţinut în actualitate de ARD.
Considerând că încă se bucură de sprijinul partenerilor europeni, exagerând relaţiile personale cu liderii europeni, în special cu Angela Merkel, dându-se mare cunoscător al mişcărilor de culise din instituţiile UE, Traian Băsescu a intrat în campania electorală fluturând steagul interesului naţional, dincolo de interesele de partid. Lăsând impresia că este deasupra luptei politice, ca un adevărat monarh, Traian Băsescu a început să atace direct, fără menajamente, cuplul Ponta-Antonescu. |inteşte sus de tot, contestând dreptul USL de a-şi desemna candidatul pentru funcţia de prim ministru, chiar dacă va avea majoritatea în parlament. Preşedintele lasă să se înţeleagă că poate alege pe cine doreşte el să formeze noul guvern. Este un motiv întemeiat pentru suspendare.
Aşadar, Traian Băsescu îşi forţează suspendarea. De ce face acest lucru? Nu de dragul ARD. Preşedintele ştie că nu va putea împiedica nominalizarea lui Victor Ponta decât cu riscuri enorme. Primul ar fi intrarea în criză, în condiţiile în care ai o majoritate clară, fie formată de un USL cu peste 50%, fie formată de o alianţă USL-UDMR. Al doilea risc major este chiar suspendarea. Se pare că USL “şi-a învăţat lecţia”, aşa cum declara Victor Ponta într-un interviu acordat unui ziar străin şi nu mai doreşte să intre din nou în atenţia presei internaţionale, dar şi a instituţiilor din structurile UE. Traian Băsescu se bazează însă prea mult pe teama liderilor UE. Dacă nu vor avea încotro, Ponta şi Antonescu vor recurge la suspendare.
După o logică politică elementară, preşedintele va continua să se implice în campania electorală, dar odată terminată nu va ezita şi îl va nominaliza tot pe Victor cu formarea guvernului. Dorind însă să fie în continuare un jucător, va căuta un adversar al cuplului Ponta-Antonescu, pentru a încerca să destabilizeze USL. S-a făcut o primă încercare, avansându-se numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Cu siguranţă se caută în interiorul PSD o persoană capabilă să adune în jurul său un grup destul de consistent. Dar social democraţii au învăţat ceva din lecţia dată de Gabriel Oprea, omul care a ţinut PDL la guvernare din septembrie 2009 până în aprilie 2012. Mai este posibil un UNPR după alegerile din 9 decembrie? Greu de crezut. Direcţia este foarte clară. Chiar dacă ARD va obţine un scor bun, de peste 25%, se pare că foştii aliaţi, UDMR şi UNPR, nu sunt dispuşi să intre într-o coaliţie cu PP-DD. Prin urmare efortul lui Traian Băsescu nu are acum un alt scop decât zdruncinarea încrederii în USL şi scăderea acestei alianţe cât se poate de mult, dacă se poate chiar sub pragul psihologic de 50%.
