Bienala Alb Negru s-a deschis la Muzeul Judeţean

Asculta acest articol

Artişti de renume din ţară s-au reunit într-o expoziţie dedicată libertăţii

A patra ediţie a Bienalei de artă contemporană “Alb Negru” s-a deschis la Muzeul Judeţean Satu Mare sub semnul unei noţiuni tot mai ameninţate în ultima vreme: libertatea. Despre libertate şi limitările ei s-a vorbit şi în simpozionul de dimineaţă, iar tema este abordată în multe lucrări din expoziţia care s-a deschis după orele prânzului.

Poate cea mai simptomatică lucrare pe această mare temă a zilei aparţine unui sătmărean: Alexandru Ciobotariu. Acesta şi-a imaginat condiţia omului modern, supus consumerismului, sub forma unui pui (nici măcar ieşit din ou!) aşezat într-o cuşcă de sticlă, cu apă şi mâncare la dispoziţie, închis în propria identitate (simbolizată, desigur, de coaja oului) şi, putem presupune, hrănit după capriciile unor stăpâni invizibili. O lucrare pe cât de simplă, pe atât de plină de sensuri. Şi ca ea sunt multe în expoziţia deschisă la parterul sediului din bulevardul Vasile Lucaciu.

Ziua a început cu un simpozion

Înainte de deschiderea expoziţiei, mai mulţi artişti, profesori, critici şi iubitori de artă s-au adunat în biblioteca Muzeului Judeţean pentru tradiţionalul simpozion din cadrul bienalei, intitulat în acest an “Limitele libertăţii”. Evenimentul a fost moderat de Felicia Grigorescu, care a prezentat eseul introductiv. Au urmat la cuvânt profesoara şi artista Lola Scripor, doctoranda Raluca Negrean, născută la Satu Mare, care îşi desăvârşeşte studiile de istoria artei la Cluj-Napoca, şi mai apoi criticul de artă şi profesorul Alexandru Zotta, toţi vorbitorii făcând referire în comunicările lor la momentele de ruptură, de revoltă şi înnoire din istoria artelor vizuale, care au impus redefinirea conceptului de artă şi extinderea acestuia până la extremele artei zilelor noastre.

Foarte apreciată a fost expunerea Mihaelei Grigorean, care şi-a ilustrat discursul cu fotografii artistice ale negreşteanului Remus Ţiplea, vorbind cu pasiune despre simbolistica acestora. Fotografiile realizate la o drenare a barajului de la Călineşti se regăsesc şi în expoziţie, fiind evident realizate în alb-negru, şi surprind încleştarea şi echilibrul dintre om şi natură, dintre viaţă şi moarte. La subiect a intervenit şi profesorul Ioan Nistor.

Pe finalul simpozionului a vorbit şi graficianul Dan Perjovschi, povestind amintiri din expoziţiile sale în lume, limitări ale libertăţii care ţin de obiceiurile şi toanele unor locuri cu o cultură şi o lege mai strictă (Rusia, ţările arabe). Vorbitor carismatic, artistul a oferit un discurs savuros celor prezenţi, intrând apoi într-o scurtă discuţie cu profesorul Zotta, care a încheiat simpozionul într-o notă colocvială binevenită.

O expoziţie care provoacă la gândire

Despre una din lucrările expuse în cele două saloane de la parter am pomenit deja la început. Mai multe lucrări glosează pe tema libertăţii. Un triptic al artistului maghiar Magen Istvan, un cadru zăbrelit care închide o fotografie de nuntă, realizat de Lang Eszter, sau cele două tablouri ale lui Andrei Ciurdărescu, intitulate “Ouessant”, au în comun tema gratiilor care îngrădesc libertatea. Dar cea mai pregnantă ilustrare a temei o realizează Miklos Onucsan, într-o fotografie care amplifică dramatic situaţia unei alune prinse în cleştele spărgătorului, fără putinţă de scăpare.

Cedând colegilor săi pereţii galeriei, Dan Perjovschi şi-a etalat pe geamuri comentariile inventive şi amuzante (un umor amar totuşi) pe teme de actualitate. În acelaşi ton lucrează şi Luciana Tămaş. Dar expoziţia e foarte liberă în privinţa modurilor de expresie artistică: instalaţii cu mesaj (Marcel Vaida) sau autoironice (Liviu Scripor), guaşe (Elena Apostol), tonuri de negru (Marcel Rusu) sau expansivele desene zgâriate în PVC, realizate de Szabo Andras, iar lista nu se opreşte aici. În această revărsare de imaginaţie în alb şi negru, locul central e ocupat de un tablou în care culoarea e regină: un “Peisaj transilvan” extrem de esenţializat, pictat de prof. univ. dr. Ioan Sbârciu.

Un eveniment care devine o marcă a Muzeului sătmărean

La deschiiderea expoziţiei au luat cuvântul unul din curatorii ei, Felicia Grigorescu, care a prezentat publicului artiştii participanţi, şi Dan Perjovschi, expansiv ca întotdeauna, aplaudat la scenă deschisă. Vernisajul a fost reconfortant prin atmosfera destinsă, ferită de orice urmă de snobism.

După cum nota Perjovschi pe uşa de la intrare, Bienala Alb Negru “se organizează o dată la doi ani şi de câte ori este timp”. Dincolo de umorul specific celebrului grafician, ediţia 2015 a confirmat un lucru: acest eveniment a devenit, la nivel naţional, o marcă a Muzeului din Satu Mare, lucru foarte important într-o perioadă în care instituţiile de cultură caută să-şi definească pe cât mai bine posibil o identitate specifică. Bienala încheie cu brio un an bun pentru Muzeul Judeţean şi credem că va oferi o platformă generoasă pentru artiştii zilelor noastre încă mulţi ani de acum încolo.