Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Campania electorală demarează greu

Editorial Informatia Zilei
În linii generale toate campaniile electorale din țările UE pentru Parlamentul European seamănă între.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Dacă în România creșterea salariului minim este considerată o promisiune electorală și în Germania cancelarul Scholz susține propunerea ministrul de Finanțe Lindner a creștere a salariului minim.

În toiul dezbaterilor cancelarul recunoaște că sunt probleme cu economia, care va stagna și anul acesta, dar le transmite germanilor că nu ar trebui să se aștepte la o viață foarte ușoară. “Acum este timpul să transpiri.” Adică să muncească mai din greu și să câștige ceva mai puțin decât în vremurile bune.

În Germania salariul minim este stabilit la oră. Acum este 12,41 euro pe oră. Se va ridica în trepte, întâi la 14 euro, apoi la 15 euro pe oră. Stânga cere 15 euro, Verzii socotesc că 14 ar fi suficient, iar cancelarul vrea ca deocamdată să rămână la 12,41 euro.

În România partidele nu se prea amestecă în probleme de finanțe. Îl lasă pe primul ministru Marcel Ciolacu să decidă. Lipsa banilor împiedică majorarea salariului minim.
Oricât și-ar dori PSD să tragă foloase electorale din majorări nu permite bugetul. Sacul este mai mult gol decât plin.

Problema Ucrainei preocupă majoritatea țărilor. Germania este împotriva obligativității serviciului militar. România și-ar dori o armată regulată, dar nu există o structură adecvată, cazărmi, bucătării, haine, arme, câmpuri de instrucție, transport etc. Statul abia pot finanța spitalele.

Niciun partid nu cere cu fermitate serviciul militar obligatoriu. De fapt, nici nu se prea știe ce promit partidele înscrise în cursa electorală. Primarii în funcție și candidații care au mai lucrat în administrație au idee despre ce ar trebui făcut.

În general pretențiile populației sunt cam aceleași de la un ciclu electoral la altul. Curățenie, drumuri, poduri, siguranța cetățenilor, mai puțini hoți, mai puțină prostituție și corupție, servicii medicale mai bune.
Un subiect care nu ține de alegerile locale și nici de alegerile europarlamentare sunt salariile și pensiile. Nici prețurile nu țin de primari și consilieri. Eventual s-ar putea vorbi despre nivelul taxelor locale, despre sprijinirea producătorilor locali care-și desfac produsele în piețe.

Susținerea evenimentelor culturale sunt o parte importantă a vieții sociale dintr-o localitate mai mare. În comune o problemă majoră ține de calitatea învățământului, de confortul elevilor în școli. Deficitul de polițiști încurajează furturile în satele izolate.

Programele concrete ale partidelor, ale candidaților, încă se lasă așteptate. În ciuda discuțiilor interminabile despre cel mai electoral an din istorie, patru rânduri de alegeri, locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare, majoritatea partidelor au fost prinse nepregătite.

Politicienii și-au consumat energia pe negocieri, certându-se, atacându-se reciproc, slăbindu-și propriile partide.
În mod sistematic din partidele mari se rupe câte o bucățică. Așa a apărut ALDE, Forța Dreptei, PMP, iar pe stânga a apărut Pro România.

Până și cel mai nou partid, AUR, începe să piardă câte ceva pe drum. USR și-a pierdut liderul, Dacian Cioloș făcându-și un alt partid, mai mic, numit REPER. Dacă UDMR ar avea un electorat de 10% electoratul maghiar ar avea de ales din cel puțin trei partide.

Lipsa programelor făcute din timp se datorează luptelor interne din fiecare partid, dar și penuriei de lideri puternici, de politicieni adevărați.
Campania electorală demarează greu, dar când vor porni toate motoarele o să iasă foc și pară. În patru ani s-a acumulat prea multă energie negativă care trebuie să se descarce cumva.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Sigla Informatia Zilei

România şi modelul german

Asculta acest articol Din cauza avionului de lux cu care a călătorit în Japonia, şi vizitele preşedintelui Iohannis programate pentru