Asculta acest articol
Principalul comunicator în ceea ce privește măsurile pentru limitarea răspândirii coronavirusului rămâne premierul. Florin Cîțu și-a rezervat rolul de a ne ține la curent cu ritmul de vaccinare, cu situația din spitale, dar atrage atenția și asupra “micului grup” de persoane care incită la nerespectarea regulilor. Persoane pe care, nu demult, le-a catalogat drept “teroriste”.
A dat apă la moară, cum se spune. În anii ’90, Ion Iliescu a avut proasta inspirație de a-i numi pe cei din Piața Universității “huligani”. Atât le-a trebuit protestatarilor. Fiecare și-a pus pe piept câte o foaie de hârtie pe care au scris denumiri care de care mai hazoase: “Huligan bătrân”, Huligan de treabă”, “Huligan anti-comunist”, “Student huligan”, “Huligan scriitor” etc. etc. Imaginația protestatarilor din anii 1990 era debordantă.
Iată că protestatarii de acum nu au prins ideea din zbor. Acest lucru spune multe despre protestatarii de acum 30 de ani și cei din timpul pandemiei.
Doar Diana Șoșoacă și-a imprimat pe tricoul ei, mărimea maximă 5XL SENATOR TERORIST.
Imprimarea pe un material textil nu este la îndemâna oricui, operațiunea nu se poate face acasă. Trebuie să apelezi la o firmă specializată. Prin urmare, putem trage concluzia că oamenii din jurul senatoarei Șoșoacă au o oarecare formă de organizare.
Date fiind restricțiile, “micul grup” cum zice premierul, este o organizație în toată regula. De altfel, unul dintre manifestanții anti-mască de la Universitate spunea că ei fac parte dintr-o mișcare mondială. Într-adevăr, duminică au avut loc proteste anti-restricții în foarte multe țări și orașe din Europa. Cela mai violente au avut loc în Marea Britanie. Există acolo o tradiție din timpul conflictelor dintre englezi și IRA. Cu precizarea că Armata Republicată Irlandeză avea un scop precis, de ordin național și religios.
Cei mai mulți analiști consideră că protestele de genul acesta se vor termina odată cu dispariția pandemiei. Prin urmare grupurile de genul celui din jurul senatorei Șoșoacă nu se va transforma în partid. Deși a intrat în parlament, nici AUR nu este considerat un partid propriu-zis. Este doar o mișcare trecătoare, o stare de spirit provocată de criza sanitară, pandemică.
Adevărul va fi aflat abia după ce va trece pandemia. Întrebarea care persistă este dacă după pandemia lumea va fi la fel. Va fi așa cum o vor reuși să o facă politicienii, guvernele.
Până acum, cu excepția polițiștilor și jandarmilor, a celor care dădeau amenzi, autoritățile locale nu au fost implicate plenar. Erau mai mult niște intermediari care trimiteau date spre București.
Iată că primul ministru, într-o videoconferință, le cere prefecților să se implice mai mult. Le trasează sarcini exacte? Vor avea responsabilități directe, personale?
De pildă, dacă într-un județ rata de infectare continuă să crească, depășește 5%, 6%, urcă și mai mult, va fi sancționat cineva?
Încă nu s-a auzit de sancțiuni, deși intră în carantină localitate după localitate, și chiar județe. Nimeni nu este răspunzător? Consilierii județeni din Timiș au supus la vot o decizie a guvernului, refuzând să accepte intrarea în carantină. Poate fi acesta un precedent și consiliile locale din fiecare localitate vor supune la vot intrarea în carantină?
De asemenea, nu s-a auzit să se fi dat sancțiuni pentru ritmul prea lent în care se administrează vaccinurile. Nu există o normă? Să înțelegem că de acum încolo prefecții au mai multă putere, sau premierul le-a transmis doar așa, că au mai multă responsabilitate?
La nivelul localităților, primarii au și nu au responsabilități directe. Cei mai mulți își văd de treabă ca și când nu ar exista pandemie. Doar că poartă mască la ședințe și când ies pe stradă.
Acestui guvern îi lipsește, de fapt, fermitatea. Iar dacă la vârf nu există fermitate, cum se așteaptă ca prefecții să conducă județele, mai precis campaniile de prevenire a răspândirii infectărilor, cu o mână de fier?
