Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

DISCREPANȚA PREȚURILOR

Castraveții românești, de la 80 de bani la fermieri la 8 lei în supermarketuri

Castraveții românești, de la 80 de bani la fermieri la 8 lei în supermarketuri
În concluzie, castravetele rămâne o legumă îndrăgită de români, dar prețul său diferă semnificativ de la fermă la raftul magazinelor.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

 

 

Castravetele, o legumă preferată de români, se confruntă cu o discrepanță semnificativă între prețul de la fermieri și cel din marile magazine.

 

 

Producătorii din Matca vând castraveții cu doar 80 de bani pe kilogram, în timp ce prețul lor în supermarketuri poate ajunge până la 8 lei pe kilogram.

 

 

Producătorii din Matca întâmpină mari dificultăți în a-și vinde marfa la prețuri corecte. Tănase Pohrib, un producător de castraveți, subliniază diferența enormă între prețul primit de fermieri și cel plătit de consumatori în piețe sau magazine. El menționează că efortul depus pentru producerea castraveților nu este răsplătit corespunzător.

 

Nelu Panait, un alt producător din Matca, respinge acuzațiile privind calitatea scăzută a castraveților și subliniază cheltuielile mari implicate în producție. În ciuda acestor costuri, prețul de vânzare la poarta fermei este atât de mic încât nu acoperă nici măcar cheltuielile de bază.

 

 

În piețele locale, castraveții ajung la prețuri medii de 6 lei pe kilogram, în timp ce în hypermarketuri precum Kaufland, Lidl sau Mega Image, prețul poate să crească la 8 lei pe kilogram. Această diferență mare de preț este greu de explicat pentru consumatori și producători deopotrivă.

Mariana, o producătoare de castraveți, explică dificultatea de a vinde marfa la prețuri rezonabile. De multe ori, prețul oferit de intermediari nu acoperă nici măcar costurile de producție, ceea ce forțează producătorii să își vândă direct produsele în piețe.

 

Președintele Asociației Producătorilor de Legume, Vlad Gheorghe, sugerează că soluția ar fi ca fermierii să se asocieze. Asociațiile și cooperativele ar permite colectarea și sortarea legumelor în cantități mari, facilitând astfel accesul la piețele mari și obținerea unui preț mai bun pentru producători, conform Observator News.

 

Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta, subliniază că lipsa depozitelor adecvate pentru păstrarea legumelor este un obstacol major. În prezent, România nu are suficiente măsuri de sprijin pentru asociațiile de fermieri, ceea ce face dificil accesul acestora la marile lanțuri de magazine. Accesarea fondurilor europene pentru construirea unor astfel de depozite ar putea reprezenta o soluție viabilă.

 

 

Datele arată că peste o sută de tone de castraveți din Matca ajung în supermarketurile din țările vecine, unde regulile sunt mai lejere. Acest lucru evidențiază potențialul de export al României, care este unul dintre cei mai mari producători de castraveți din Uniunea Europeană.

 

 

Cu toate acestea, pentru a valorifica pe deplin acest potențial, este necesar să se abordeze problemele structurale din sectorul agricol românesc. Îmbunătățirea infrastructurii, susținerea asociațiilor de fermieri și facilitarea accesului la piețele mari sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea și rentabilitatea producției de castraveți.

 

 

În concluzie, castravetele rămâne o legumă îndrăgită de români, dar prețul său diferă semnificativ de la fermă la raftul magazinelor. Abordarea acestor provocări necesită eforturi concertate din partea producătorilor, asociațiilor și autorităților, pentru a asigura un echilibru corect între costurile de producție și prețurile de vânzare, beneficiind astfel atât producătorii, cât și consumatorii.

 

CITEȘTE ȘIALIMENTELE ŞI INFLAŢIA ÎN LUME: Care este contribuţia acestora la creşterea ratei inflaţiei

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns