Asculta acest articol
În urmă cu două decenii, consumul de droguri în România reprezenta un contrast puternic în contextul socio-educațional. Pe de o parte, erau cei privilegiați, care consumau substanțe scumpe precum cocaina și ecstasy-ul, percepându-le ca pe un simbol al statutului social și al rebeliunii față de convenții. Pe de altă parte, existau consumatorii de heroină, marginalizați și nevoiți să facă față realității dure. Aceștia din urmă găseau în droguri un refugiu zilnic, în timp ce tinerii dintr-o lume digitalizată se confruntau cu o căutare constantă de stimulare, ceea ce le creștea riscul de a dezvolta dependențe.
Evoluția mentalității asupra consumului de droguri
„În acel moment, noi, Agenția Națională Antidrog, încercam să schimbăm percepția publicului asupra consumului de droguri, subliniind că acesta este o boală cronică și că persoanele afectate au nevoie de ajutor,” afirmă Carmen Oprea, psiholog la Agenția Națională Antidrog. Până în 2005, consumatorii erau incriminați, dar odată cu modificările legislative, aceștia au avut ocazia să urmeze programe de tratament fără a fi pedepsiți.
Impactul etnobotanicelor
O altă schimbare majoră a fost apariția etnobotanicelor, substanțe legale create în laborator care imită efectele drogurilor tradiționale. Inițial vândute în magazine, acestea au dovedit că pot avea efecte mai nocive decât drogurile obișnuite. „Drogurile legale au generat o percepție greșită că sunt mai sigure, dar utilizarea lor a dus la consecințe grave,” subliniază Bogdan Gheorghe, medic la Agenția Națională Antidrog.
Provocările consumului de droguri
Trecerea timpului a complicat și mai mult tabloul consumului de droguri în România. Substanțele noi sunt acum ușor accesibile și au devenit o alternativă ieftină la drogurile tradiționale. Aceste droguri oferă un efect euforic rapid, dar de scurtă durată, determinând consumatorii să își administreze doze tot mai mari.
Rețele sociale și distribuția drogurilor
Traficanții utilizează acum rețele sociale pentru a-și promova produsele, folosind mesaje codificate și conturi anonime. Aplicațiile de mesagerie asigură comunicarea anonimă, ceea ce face ca dependența să devină un fenomen democratizat, accesibil tuturor categoriilor sociale.
Normalizarea consumului de droguri
„Consumul de droguri a intrat în sfera normalității. Dacă adolescenții văd acest comportament ca fiind acceptabil, devine mult mai ușor pentru ei să se implice,” avertizează Oprea. Tinerii sunt mai predispuși la dependență, având în vedere lipsa de experiență și stabilitate. De asemenea, căutarea de stimulare constantă, alimentată de mediul digital, îi poate face vulnerabili în fața consumului de droguri.
Impactul social și familial
Peste 10% din populația României a consumat droguri cel puțin o dată, dar numărul celor care devin dependenți rămâne necunoscut. Adolescenții sunt cei mai expuși, iar mediile familiale disfuncționale și conflictele constante îi pot conduce către consumul de droguri. Mulți dintre ei își ascund dependența, recurgând la minciuni și furturi pentru a susține obiceiurile de consum.
Intervenția familială și procesul de recuperare
Sprijinul și intervenția familiei sunt esențiale în lupta cu dependența. „Familia trebuie să ofere un mediu stabil și sigur și să încurajeze fiecare pas spre recuperare,” explică Oprea. Este crucial ca adolescenții să apeleze la ajutor specializat, fie că este vorba despre tratament ambulatoriu sau centre de recuperare.
Concluzie
Dependența nu este o slăbiciune, ci o boală care necesită un efort comun pentru a fi depășită. În fața acestor provocări, întreaga societate trebuie să colaboreze, conștientizând că nu sunt singuri în această luptă. Adevărata putere constă în a accepta ajutorul și în a înfrunta împreună dependența.
Fii primul care comentează