PRODUCȚIE DE VIN

Câți litri de vin s-au produs în anul 2023 în Satu Mare?

Asculta acest articol

Spre surprinderea multor cititori ai ziarului nostru, consemnam faptul că, din totalul de resturi de boabe de struguri – pulpă şi coajă – tescovină – rezultate după presare, doar 10% sunt procesate pentru producerea distilatului cu aceeaşi denumire – tescovină. Dacă socotelile aritmetice bazate pe producţiile medii de struguri nobili şi hibrizi la nivelul judeţului Satu Mare declarate de podgoreni arătau irosirea a aproximativ 350.000 de litri de rachiu de tescovină, producţia de vinuri nobile şi hibride este de aproape trei ori mai mare.

Şi în acest caz, apelăm la cifre, dar mai ales la producţiile de struguri obţinute şi veţi rămâne surprinşi de faptul că, în anul 2023, pe fondul unei vremi relativ bune, cu precipitaţii moderate, căldură, aspecte care nu au favorizat dezvoltarea bolilor şi a dăunătorilor, producţiile de vinuri nobile şi hibride, au fost bune atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

Conţinutul de zaharuri la recoltarea strugurilor din soiuri nobile a fost cuprins între 190 şi 230 de grame pe litru. Contralarea permanentă a acidităţii a făcut să se poată recolta strugurii atunci când a existat cel mai bun raport zaharuri – aciditate, în vederea obţinerii unui vin acidulat, dar de bună calitate.
Cifrele arată că, anul 2023 s-a dovedit unul bun pentru podgorenii din România, chiar dacă rămâne o problemă nerezolvată – desfacerea vinurilor nobile de tip premium şi nu numai.

România, a patra ţară din lume la creșterea producției de vin

Potrivit unor informaţii apărute în spaţiul public din partea OIV – (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului), organizaţie interguvernamentală de natură ştiinţifică şi tehnică, a cărei competenţă este recunoscută pentru activitatea sa referitoare la viţa de vie, vin, băuturi pe bază de vin, struguri de masă, stafide şi alte produse pe bază de struguri sau vin – România este – a patra ţară din lume la creșterea producției de vin.

România a produs anul acesta (2023) 4,4 milioane de hectolitri de vin.
Cifra este conform OIV, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa. Creșteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).
În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult< Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Vin mai puțin pe plan mondial

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.
”Pentru România, ar putea reprezenta o oportunitate importantă, însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, a menționat Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei Wines OfRomania.com.

Potrivit acesteia, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare.
”Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a completat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. ”Spuneam, în urmă cu 10 ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a punctat Marinela Ardelean, fondatoarea platformei WinesOfRomania.com.

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger.

Situația din județul Satu Mare

Aşa cum anticipam şi consemnam cu diverse ocazii, la  nivelul judeţului Satu Mare, în podgorii care se regăsesc în zone precum< Halmeu, Halmeu Vii, Turulung, Turulung Vii, Carei, Tăşnad, Dobra – Supur, Beltiug, Hodişa, Răteşti ş.a., se regăsesc plantaţii care însumează aproximativ 1.000 de hectare de viţă de vie nobilă, plantată după anul 2007, pe seama Pogramului de reconversie susţinut financiar de Uniunea Europeană – UE. Aceste suprafeţe au ajuns deja pe rod, fapt ce oferă podgorenilor posibilitatea de a obţine vinuri de calitate. Nu pot fi omise din socoteli nici viile hibride, faţă de care s-a făcut Campania şi programul de reconversie. Specialiştii susţineau şi susţin şi pe mai departe, că vinurile obţinute din diverşi hibrizi de vie au un conţinut ridicat de metanol, substanţă care poate provoca în timp orbirea, dacă se consumă sistematic vinul respectiv.

Dialogurile avute cu viticultori recunoscuţi precum Teodor Giurgiu, Leiher Geza, Hetei Laszo, Reizer Gyuri, Ioan Cobusceanu, ş.a., au evidenţiat faptul că, vremea din anul 2023 a fost considerabil mai bună pentru vie decât cea din anul 2022. Au fost necesare mai puţine tratamente, fiind eliminate o serie de condiţii favorizante a unor boli şi dăunători. Nu au lipsit în schimb problemele în cea ce priveşte dezlănţuirile naturii, căderile de gheaţă în Răteşi, semnalate de Hetei Laszo din Beltiug, de Teodor Giurgiu din Răteşti şi lista ar putea continua. Depăşind aceste neajunsuri, podgorenii contactaţi ne-au confirmat în funcţie de soi, producţii de struguri pentru vin cuprinse între 4.000 şi 5.500 de kilograme la hectar. Se vorbeşte despre producţii bune de struguri şi în cazul viilor hibride, acolo unde densitatea de plantare a butucilor la arac/par este de 10.000 de butuci, la hectar. Dacă de pe fiecare butuc de vie hibridă s-a obţinut un litru de vin, lăsam socotelile să le continuaţi dumneavoastră.
Noi am încheiat socotelile, vinul este déjà limpezit sau în fază de limpezire, motiv pentru care spunem din calcule că în ancest an s-au obţinut în judeţ aproximativ 29.250 de hectolitri de vinuri nobile roşii, albe şi roze, la care se adaugă o cantitate aproape triplă de vin din hibrizi, estimată la 97.500 de hectolitri. Deci rezultă un total de 126.750 hl de vin, adică 12,6 milioane de litri.

CITEȘTE ȘI:

Podgorenii sătmăreni estimează o calitate bună a strugurilor din soiurile nobile