Asculta acest articol
Premierul Florin Cîțu introduce un nou concept în politică, în raportul dintre guvern și parlament.
Pentru prima oară în istoria post-decembristă în România se va vota “un buget curat”. Ce înseamnă “un buget curat”? Răspunsul este simplu: un buget care este votat exact în forma în care a fost elaborat de către guvern.
Parlamentarii au pierdut astfel ocazia de a introduce amendamente prin care cer anumite sume pentru județul din care fac parte.
În acest fel parlamentarii nu vor mai putea da un răspuns la întrebarea care li se pune în mod frecvent: ce ați făcut pentru județ? Au fost nu puține cazuri în care parlamentarii care “au făcut ceva pentru județ” au fost acuzați de trafic de influență. Sunt și acum pe rol astfel de procese.
“Traficul de influență” era derulat în două moduri. Unul conform legii, prin depunerea de amendamente la votarea bugetului, iar altul prin intervenții la ministere. Un parlamentar aparținând unui partid aflat la guvernare se prezenta la un ministru și îi cerea anumite lucruri pentru județul său. Se mai practică și acum acest sport. Acest lucru face diferența dintre un parlamentar al unui partid aflat în opoziție și un parlamentar al unui partid aflat la guvernare.
Se pare că a fost eliminată practica depunerii de amendamente. Votarea lor se făcea la înțelegerea tuturor parlamentarilor dintr-un județ.
Să presupunem că parlamentarii județului Satu Mare, trei de la UDMR și câte unul de la PNL, USR-PLUS și PSD se înțeleg să susțină împreună alocarea unei sume pentru o investiție în județ. Mai vorbesc fiecare cu colegi din partidele lor și amendamentul trece. Acest lucru nu se mai întâmplă anul acesta. Așadar, parlamentarii nu au cu ce să se laude în fața alegătorilor.
Județele pierd, dar principiul în sine este sănătos. Dacă premierul Cîțu va reuși să elimine și bătutul la ușa miniștrilor, se face încă un pas spre reglementarea unor reguli stricte. Nimeni nu se va mai putea lăuda cu banii pe care i-a adus el în județ. Vor fi mai puține procese de trafic de influență. Vor dispare și potențialii “baroni locali”. Cu alte cuvinte, se va intra în normalitate.
Dar de la intenție la realizare este un drum lung. Parlamentarii vor găsi alte metode, unele la limita legii, ca să poată ajuta județul pe care îl reprezintă.
Trecerea bugetului este și un test al încrederii în guvern. Dacă premierul nu avea siguranța că va fi votat chiar dacă nu s-a acceptat niciun amendament ar fi recurs la negocieri cu partidele din opoziție. Se pare că nu a fost nevoie. PSD în schimbul unor alocații pentru anumite județe, anumite primării, ar fi completat voturile necesare pentru obținerea majorității. Nu a fost nevoie. Coaliția de guvernare, în ciuda unor dispute, pare să fie solidară.
Practic în acest moment nu există o altă variantă. Formațiunile componente sunt condamnate să rămână împreună oricâte dispute ar exista între ele.
Trecerea “bugetului curat”, adică în forma în care l-a trimis guvernul în parlament nu înseamnă că vor înceta disputele din interiorul coaliției.
Fiecare grup politic, fiecare partid, ba chiar fiecare ministru are propriul interes. Premierul Cîțu deseori polemizează nu doar cu liderii partidelor componente, în special cu USR, ci și cu oameni din PNL.
Partidele de dreapta sunt mai puțin disciplinate decât cele de stânga, iar liderii lor nu se bucură de autoritatea și respectul liderilor PSD. Ba chiar au tendința de a-și critica președinții. Rareș Bogdan, de exemplu, l-a criticat destul de dur pe Ludovic Orban. Nici premierul Cîțu nu-l menajează, atacându-l subtil. De altfel, Florin Cîțu nu exclude să candideze la funcția de președinte al PNL. La rândul lui, Dan Barna are parte de critici dure din partea membrilor USR.
Nu este nimic nou. Cei mai redutabili adversari ai partidelor de dreapta sunt ele însele. Votarea bugetului “curat” este doar o izbândă izolată. Adevăratul război se va declanșa ceva mai târziu.
