Asculta acest articol
În 2025, piața muncii din România va înfrunta o serie de provocări majore. Potrivit datelor recente ale INS, România are peste 460.000 de șomeri, iar în unele județe, rata șomajului depășește 9%, în timp ce în altele, precum Ilfov și București, șomajul este sub 1%. În județe precum Timiș, Cluj, Arad și Constanța, rata șomajului variază între 1 și 2%.
Prognozele pentru piața muncii sunt pesimiste. În ciuda unor perspective demografice favorabile în anumite regiuni ale lumii, ofertele de muncă vor fi limitate, iar în România, șomajul tinerilor sub 25 de ani rămâne o problemă majoră. Pe de altă parte, există sectoare care vor continua să crească, precum IT-ul, cercetarea și banking-ul, dar în ansamblu, economia va trebui să facă mai mult cu mai puțin.
Un factor care va influența piața muncii este inteligența artificială. Conform unui raport al Forumului Economic Mondial, IA va îmbunătăți locurile de muncă existente și va crea altele noi. Totuși, în economiile emergente, IA va afecta aproximativ 40% din locurile de muncă. Astfel, joburile care vor dispărea treptat sunt cele din domeniul secretariatului, casieriilor, serviciilor poștale, vânzătorilor de bilete și operatorilor de date.
În România, adaptarea la noile cerințe ale pieței muncii rămâne o provocare din cauza inactivității populației adulte și a lipsei de abilități digitale. În acest context, munca hibridă va continua să fie preferată de angajatori și angajați, însă angajatorii din România se confruntă cu o forță de muncă insuficient pregătită.
În ceea ce privește grupele de vârstă, rata de ocupare pentru persoanele între 15-64 de ani este de 63,3%, iar sectorul privat absoarbe 82,8% dintre locurile de muncă. Totuși, șomajul rămâne un subiect de îngrijorare pentru persoanele sub 25 de ani, cu o rată de aproape 27%, mult mai mare decât media UE.
Persoanele de peste 50 de ani se confruntă cu un șomaj de lungă durată, cu o probabilitate de 5 ori mai mare de a rămâne fără loc de muncă pentru mai mult de doi ani. Chiar și atunci când își găsesc un nou job, aceștia sunt adesea considerați mai puțin competitivi din cauza lipsei de abilități digitale și a salariilor mai mari.
Totodată, numărul românilor de peste 65 de ani care lucrează va crește semnificativ în următorii 10 ani, iar cererea de muncă va continua să fie departe de a satisface cerințele educaționale ale tinerelor generații. Așadar, tinerii români se confruntă cu probleme legate de subangajare și dificultăți în a găsi locuri de muncă care să corespundă nivelului lor de educație.
În ciuda creșterii numărului de absolvenți cu studii superioare, oferta de locuri de muncă care necesită astfel de studii rămâne insuficientă. Totodată, un număr semnificativ de tineri preferă să rămână în țară, dar sunt mult subangajați comparativ cu generațiile mai în vârstă. Emigrarea continuă să fie o soluție pentru mulți români, iar acest exod de creiere afectează grav dezvoltarea viitoare a pieței muncii din România.
Fii primul care comentează