Asculta acest articolPrintre acestea se numără focul de Paște, ouăle vopsite, iepurașii și mieii — toate cu sensuri profunde, deopotrivă spirituale și practice.
Oul – de la interdicție la simbolul vieții
Oul este, poate, cel mai cunoscut simbol pascal. În tradiția creștină, oul fiert tare, oferit în dimineața de Paște, reprezintă mormântul lui Hristos: rece, închis, dar purtător de viață. Vopsit în roșu, oul devine un simbol al sângelui lui Isus, iar crăparea cojii semnifică învierea, spargerea morții și începutul vieții veșnice.
În Evul Mediu, tradiția interzicea consumul de ouă în timpul Postului Mare. Astfel, ouăle strânse în această perioadă se adunau în număr mare. Fermierii le foloseau ca monedă de schimb, oferindu-le ca plată a chiriei în natură către stăpânii feudali. Cele rămase erau binecuvântate în biserică — „benedictio ovorum” — și colorate pentru a fi deosebite de cele obișnuite. Vânătoarea de ouă, azi un joc al copiilor, s-a născut, se pare, în Alsacia, în secolul al XVII-lea.
Iepurașul – mesagerul fertilității și simbol al lui Hristos
Astăzi, iepurașul este considerat personajul simpatic care „adună și ascunde” ouăle vopsite. Însă puțini știu că, în vechile credințe păgâne, iepurele era mesagerul zeiței germanice a primăverii, Ostara — o figură mitologică asociată cu reînnoirea naturii și fertilitatea. Animal prolific, care aduce pe lume numeroși pui în fiecare an, iepurele devenise simbolul renașterii, al vieții care înflorește din nou.
În perioada Bizanțului (565–1453), iepurele era chiar considerat simbol al lui Hristos. Totuși, până în secolul al XIX-lea, tradiția iepurașului de Paște nu era cunoscută în toate regiunile Germaniei. A fost industria jucăriilor și a dulciurilor cea care a promovat și răspândit imaginea lui. În alte regiuni, însă, ouăle de Paște erau aduse de găini (în Tirol), de cuc (în Elveția) sau chiar de berze.
Mielul – simbol al păcii și al jertfei
Un alt element central al Paștelui este mielul, care apare adesea și pe masa festivă. În tradiția creștină, mielul este o imagine a lui Iisus Hristos, „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”. În Vechiul Testament, sângele mielului sacrificat era un simbol al protecției, iar în Noul Testament, mielul devine imaginea jertfei supreme pentru mântuirea omenirii.
Totodată, în multe culturi antice, mielul era asociat cu pacea, inocența și începutul unui nou ciclu al naturii, primăvara fiind anotimpul în care animalele nășteau.
Roțile de foc – soarele care se rostogolește peste dealuri
O imagine spectaculoasă a tradiției pascale o reprezintă aprinderea și rostogolirea roților de foc pe dealuri, un ritual practicat în sate din Moldova. Această practică, cu origini de peste 2.000 de ani, are o dublă semnificație: păgână și creștină. Roata aprinsă simbolizează soarele – sursă de viață, lumină și fertilitate. Potrivit legendelor, Carol cel Mare a încercat să interzică ritualul în anul 784, considerându-l păgân.
Sub presiunea populației, a permis continuarea tradiției, dar a ordonat ca spițele roților să fie aranjate în forma crucii, oferind astfel ritualului o nouă semnificație, legată de Învierea lui Hristos.
Fii primul care comentează