Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

TRATAMENT DE SLABIRE

Cel mai nou tratament de slabire are la baza saliva unei soparle veninoase

Un medicament ce conţine compusi din saliva soparlei Gila, care traieste in regiunea desertica a Statelor Unite, ar putea fi unul din cele mai promiţatoare produse destinate pierderii in greutate.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Un medicament ce conţine compusi din saliva soparlei Gila, care traieste in regiunea desertica a Statelor Unite, ar putea fi unul din cele mai promiţatoare produse destinate pierderii in greutate.

Oamenii de stiinţa au descoperit ca un compus ce se gaseste in saliva reptilei veninoase Heloderma suspectum are efecte uimitoare in reducerea poftei de mancare. Specialistii au declarat ca este vorba despre un efect secundar surprinzator al exendin-4, un compus folosit in medicamentele pentru diabetici – arata descopera.ro.

Descoperirea a fost facuta atunci cand oamenii de stiinţa au urmarit efectele substanţei asupra sobolanilor.

Mai multe cercetari ale oamenilor de stiinţa de la Universitatea din Gothenburg au scos la iveala faptul ca substanţa controleaza aceleasi regiuni ale creierului responsabile pentru pofta faţa de alcool. in acest context, un eventual medicament avand la baza substanţa in cauza ar putea fi utilizat pentru tratarea dependenţei de alcool.

Heloderma suspectum, numita si soparla Gila, este cea mai mare soparla din America de Nord. Desi este veninoasa, este lenta in miscari, nereprezentand o ameninţare majora pentru om. Spre deosebire de serpi, ea nu injecteaza veninul prin colţi, ci il poarta in saliva pe care o elibereaza in momentul in care mesteca prada.

Proprietaţile veninului sunt utilizate intr-un medicament numit Exenatide, ce are rolul de a controla nivelul zaharului din sangele persoanelor care sufera de diabet de tip 2. Acum insa, experimentele de laborator au demonstrat ca unul dintre efectele substanţei este si acela de a reduce pofta de mancare.

“Este un efect necunoscut si neasteptat. Decizia noastra de a manca este legata de aceleasi mecanisme care controleaza comportamentele adictive. Am reusit sa aratam ca exendin-4 afecteaza regiunile creierului responsabile cu motivarea si recompensarea”, a declarat profesorul Karolina Skibicka, coordonatorul studiului.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns