
Ignaz Semmelweis este recunoscut astăzi ca fiind unul dintre pionierii medicinei moderne și un simbol al importanței igienei în practica medicală. Născut în 1818 la Budapesta, Semmelweis a absolvit medicina în 1846 și a început să profeseze la Spitalul General din Viena. Acolo a observat o diferență îngrijorătoare în rata mortalității dintre două secții de maternitate: una asistată de medici și studenți și cealaltă de moașe. Femeile care nășteau în secția medicilor aveau o rată a mortalității mult mai mare, iar cauza era necunoscută la acea vreme.
Semmelweis a realizat că medicii treceau de la autopsii direct în sala de nașteri fără a-și spăla mâinile, transferând astfel particule infecțioase de la cadavre la paciente. Introducerea unei politici stricte de igienă, care presupunea spălarea mâinilor cu o soluție pe bază de clor, a dus la o scădere drastică a deceselor cauzate de febra puerperală, confirmând ipoteza sa revoluționară. Totuși, într-o perioadă în care microbiologia era inexistentă, iar teoria germenilor nu era încă acceptată, descoperirile sale au fost respinse de comunitatea medicală.
Considerat incomod și acuzat că insultă profesia medicală, Semmelweis a fost marginalizat, s-a întors la Budapesta și a continuat lupta pentru igienă în spitale, însă fără susținere largă. În 1861 a publicat lucrarea sa majoră, dar reacțiile au rămas rezervate.
Problemele personale și profesionale s-au accentuat, culminând cu internarea sa forțată într-un spital de psihiatrie, unde a murit în 1865, la doar 47 de ani, în urma unei infecții care ironia sorții, ar fi putut fi prevenită prin metodele pe care chiar el le promovase. Moartea lui Semmelweis a fost urmată la scurt timp de confirmarea științifică a ideilor sale prin cercetările lui Louis Pasteur și aplicarea acestora de către Joseph Lister, ceea ce a transformat igiena într-un pilon esențial al medicinei moderne.
Astăzi, Ignaz Semmelweis este omagiat ca „salvatorul mamelor” și un simbol al luptei pentru progresul științific, iar numele său este asociat cu curajul de a schimba paradigma medicală în fața opoziției rigide. Refuzul sistemului de a accepta idei revoluționare, cunoscut astăzi ca „reflexul Semmelweis”, servește drept avertisment și lecție pentru întreaga comunitate științifică.
Fii primul care comentează