Asculta acest articolGarda Naţională de Mediu /GNM/ monitorizează atent problema importurilor de deşeuri şi în special al deşeurilor periculoase, astfel încât tranzacţiile de pe piaţa deşeurilor să se desfăşoare în limitele cadrului legal, a dat asigurări noul Comisar-Şef al Gărzii, Ovidiu Dăescu. Pe de altă parte, conform oficialului, autorităţile de la Bucureşti şi-au făcut temele în raport cu cerinţele europene, deşi mai sunt numeroase aspecte de pus la punct.
Priorităţile Gărzii de Mediu, impactul pe care exploatările gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului înconjurător, dar şi efectele Legii picnicului, la câteva luni de la intrarea sa în vigoare, sunt teme la care şeful GNM a răspuns într-un interviu acordat, în exclusivitate, pentru AGERPRES.
AGERPRES: Aţi preluat de aproape două luni funcţia de Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu. A fost o perioadă suficient de mare pentru a vă crea un punct de vedere despre situaţia pe care aţi găsit-o în instituţie? Cum se prezenta GNM la intrarea în vigoare a mandatului dvs?
Ovidiu Dăescu: Dintr-un anumit punct de vedere, lucrurile îmi erau cunoscute, întrucât provin din sistem. Este adevărat, însă, că de la centru ai o altă perspectivă şi că există, uneori, deosebiri mari atât în problematica de mediu, cât şi în eficienţa activităţii comisariatelor regionale şi judeţene. Din păcate, atunci când am preluat conducerea Gărzii Naţionale de Mediu am constatat că activitatea instituţiei intrase într-o oarecare stagnare. E adevărat că în multe instituţii persistă o mentalitate păguboasă care face ca atunci când se schimbă conducerea activitatea să cunoască discontinuităţi. De aceea, încă de la prima întâlnire cu comisarii din teritoriu, le-am comunicat faptul că aştept din partea lor o schimbare de mentalitate şi, în unele cazuri, o schimbare de conduită. Vreau ca activitatea Gărzii Naţionale de Mediu să fie eficientă şi să aibă un ritm susţinut.
AGERPRES: În mod concret, care ar fi planurile dvs referitoare la activitatea viitoare a GNM şi ce credeţi că mai trebuie făcut? Este suficientă alocarea bugetară pentru activitatea anuală a instituţiei pe care o conduceţi?
Ovidiu Dăescu: Eu cred că niciun şef de instituţie bugetară nu e mulţumit cu bugetul alocat, în această perioadă de austeritate. Dar, în orice condiţii, Garda Naţională de Mediu e musai să funcţioneze! Şi dacă se vrea să se facă treabă, se face treabă, chiar şi cu un buget mic. Pe de altă parte, nu vă ascund că voi cere sprijinul doamnei ministru pentru găsirea unor soluţii alternative, în aşa fel încât să ne gestionăm mai bine resursele şi să nu funcţionăm doar la cota de avarie.
AGERPRES: Predecesorul dvs., domnul Silvian Ionescu, amintea destul de des de problemele pe care Garda le are cu personalul, spunea dânsul insuficient pentru derularea unei activităţi normale în teritoriu. Împărtăşiţi acest punct de vedere şi care este viziunea dvs în acest sens?
Ovidiu Dăescu: Da, este adevărat, numărul de oameni pe care îl avem este insuficient pentru o activitate normală. Din fericire, există şi oameni deosebiţi, dedicaţi profesiei, care îşi fac bine treaba, astfel încât, pe ansamblu, situaţia este sub control. Totuşi, vreau să subliniez că dincolo de numărul insuficient, şi structura angajaţilor este deficitară, pentru că ne lipsesc specialişti, adică biologi, chimişti ş.a.m.d., oameni de a căror expertiză avem nevoie.
AGERPRES: În acelaşi timp, se aducea în prim-plan nevoia de logistică (maşini de teren mult prea puţine pentru nevoile din teritoriu etc.). Cum comentaţi acest aspect?
Ovidiu Dăescu: E o chestiune deja cronică. Încercăm să rezolvăm această problemă prin proiecte europene care au prevăzute fonduri pentru achiziţii de echipamente şi vehicule, sau prin parteneriate cu diverse instituţii. Este greu de spus, însă, când vom avea numărul de maşini de teren care să satisfacă nevoile din teritoriu.
AGERPRES: În ce stadiu se mai află România, în prezent, în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi neconforme? Suntem în grafic sau avem întârzieri?
Ovidiu Dăescu: Suntem în grafic, au sistat activitatea de depozitare a deşeurilor atât depozitele rurale, cât şi depozitele municipale, la termenele stabilite. Potrivit calendarului pe care l-am stabilit cu Uniunea Europeană, depozitele neconforme urmează să fie închise, în mod eşalonat, până în 2017. Ca să vă prezint situaţia exactă, din totalul celor 101 depozite care trebuie închise până în 2017, avem 26 depozite care şi-au sistat activitatea în 2010, şase depozite care au fost închise în 2011, iar pentru 2012, termenul pentru închiderea a încă 21 de depozite a fost 16 iulie. Din punctul nostru de vedere, nu e greu să închidem nişte depozite, dar trebuie să acţionăm în aşa fel încât înainte de sistarea activităţii deponeurilor să fie rezolvată problema depozitării deşeurilor. Noi putem să dăm amenzi în cazul în care autorităţile locale nu se conformează, dar trebuie să ne asigurăm că aceste deşeuri nu vor ajunge pe câmp. De aceea, e necesar să discutăm cu primăriile în aşa fel încât să fie găsite soluţii durabile, nu rezolvări temporare ale problemei.
AGERPRES: S-a comentat destul de mult pe tema decontaminărilor/depoluărilor istorice a unor rezervoare petroliere de pe teritoriul României. Nu de multă vreme, OMV Petrom a dat în judecată statul român pentru că nu a primit banii promişi pentru acest tip de activitate. Concret, care este situaţia la acest moment a batalurilor şi de câţi bani ar fi nevoie pentru rezolvarea problemei?
Ovidiu Dăescu: Da, există un proces între OMV Petrom, pe de-o parte, şi statul român, reprezentat de Ministerul Mediului, pe de altă parte, pornind de la faptul că, în urma privatizării Petrom au rezultat obligaţii pentru ambele părţi privind decontaminarea terenurilor poluate istoric. În ceea ce priveşte sumele de care ar fi nevoie pentru decontaminare, fiind vorba de un proces pe rol, respectiv un litigiu dintre o companie şi statul român, nu putem face declaraţii pe această temă. Ceea ce vă pot spune este că operaţiunea de decontaminare nu s-a încheiat şi că facem eforturi pentru obţinerea unor fonduri europene cu ajutorul cărora să putem continua această operaţiune.
AGERPRES: Din punctul dvs. de vedere, exploatarea gazelor de şist reprezintă un atentat la mediul înconjurător? Care este părerea dvs pe acest subiect?
Ovidiu Dăescu: Mai întâi şi mai întâi, trebuie să recunoaştem că în România nu există, în rândurile populaţiei, aceeaşi preocupare faţă de acest subiect ca în ţările occidentale şi că, de foarte multe ori, după ce au obţinut avizul de mediu, agenţii economici fac în România ceea ce n-ar face în alte ţări. Eu am reţineri faţă de o tehnologie care şi în Occident are contestatari. Oricum, cred că România trebuie să aplice nişte norme de mediu mai severe, tocmai pentru că românii nu sunt foarte conştienţi de riscurile de mediu. De altfel, doamna ministru Rovana Plumb a atras atenţia asupra faptului că exploatarea gazelor de şist necesită o evaluare corectă şi aprofundată înainte ca Guvernul să ia o decizie şi să treacă la fapte. O asemenea decizie va fi fundamentată pe baza studiilor pe care Uniunea Europeană le are în lucru în acest moment.
AGERPRES: În domeniul gestionării deşeurilor, cum se prezintă cuantumul amenzilor aplicat până la ora actuală de către Garda de Mediu? Care este oraşul/judeţul/compania care a primit cele mai mari amenzi, respectiv cea mai mică sancţiune?
Ovidiu Dăescu: Este greu să vă dau asemenea date întrucât domeniul gestionării deşeurilor este foarte vast. În funcţie de tipul deşeurilor, putem vorbi de deşeuri industriale, deşeuri menajere, deşeuri electrice şi electronice, deşeuri periculoase etc. Ca să mă refer strict la perioada mandatului meu care a început în luna iunie, cea mai importantă sancţiune pe care am aplicat-o de când am venit la conducerea Gărzii de Mediu vizează situaţia de la depozitul de deşeuri Glina, unde, săptămâna trecută, am aplicat amenzi în valoare totală de 115.000 lei. Ceea ce ne preocupă, în acest moment, este problema importurilor de deşeuri şi în special al deşeurilor periculoase, motiv pentru care am dispus intensificarea controalelor, astfel încât tranzacţiile de pe piaţa deşeurilor să se desfăşoare în limitele cadrului legal.
AGERPRES: Ce efecte a produs Legea Picnicului în rândul populaţiei la aproape jumătate de an de intrarea sa în vigoare? De câte spaţii cu destinaţie specială pentru picnic ar fi nevoie, să zicem în Bucureşti, şi care este cifra la ora actuală?
Ovidiu Dăescu: Întâmpinăm dificultăţi în aplicarea legii, pentru că amenajarea spaţiilor pentru picnic necesită efort din partea primăriilor şi un oarecare timp pentru implementare. Garda de Mediu nu poate amenda cetăţenii dacă nu există spaţii special amenajate, iar motivul invocat adesea de primării, legat de amenajarea locurilor speciale pentru picnic, este acela că în bugetele pe anul în curs nu au fost prevăzute sumele destinate acestor proiecte. În ceea ce priveşte situaţia pe Bucureşti, care reflectă activitatea consiliilor locale, vă pot spune că în acest moment există spaţii special amenajate în sectoarele 2, 3, 4 şi 6. În sectoarele 1 şi 5, dar şi în alte locuri din jurul Bucureştiului, urmează să fie organizate spaţii speciale pentru picnic în perioada următoare. La drept vorbind, nu aş putea spune că grătarele sunt marea problemă a mediului în ţara noastră, dar această lege are marele merit de a aduce în discuţia publică problematica mediului şi de aceea este bine ca oamenii să înceapă să conştientizeze impactul asupra mediului începând de la chestiuni care se află la îndemâna şi la înţelegerea oricui.AGERPRES
Fii primul care comentează