Asculta acest articolDacă vrei să îngropi o problemă trebuie să faci o comisie. Dacă nu mă înșel, această butadă i se atribuie lui Napoleon. Așadar, vine odată cu epoca modernă. Epoca modernă aduce cu ea și multă hârțogărie. Dar birocrația este mult mai veche. Cine se mai uită prin arhive are ocazia să vadă cât de exacți erau scribii, notând cu scrupulozitate amănunte care azi sunt trecute cu vederea. De pildă se nota câte lumânări, câtă mâncare și băutură au fost folosite cu ocazia unui eveniment. Un alt exemplu: descrierea în amănunt a meniului de la întâlnirea fruntașilor ASTREI de la Arad, de la sfârșitul secolului 19.
Nu știu dacă în categoria birocrației intră și note de genul listei cu geluri și băuturi din Cabinetul Ungureanu. Sau jacuzzi ministrului Oprea, pentru care senatorii au dat aviz favorabil pentru urmărire penală. Cert este că este nevoie de hârtii. Că sunt multe este altă problemă. Dar istoria se scrie și de către așa zisa și mult hulita birocrație.
Guvernul Cioloș, ieșind din letargia primelor trei luni, este în căutarea unor elemente care să-l apropie de oameni. Să-l facă mai popular, dar în același timp să facă și lucruri bune. Fără îndoială vrea să treacă drept un guvern reformator. Fiind format din tehnocrați vine într-un fel chiar din mijlocul birocrației. Oamenii aceștia au ajuns miniștri având în spate o carieră făcută din multe hârtii. Ei înșiși sunt produșii birocrației. Decizia de a înființa “comisia de tăiat hârtii” poate că este o formă de revoltă a lor în primul rând. Că nu va rezolva nimic, este o altă chestiune. Chiar denumirea comisiei este neserioasă. Sună haios. Ca să iasă în evidență. Dar în definitiv nu este decât un site. Primele propuneri sunt scrise de persoane avizate. Se poate ușor constata că au fost postate chiar de inițiatori. Prin urmare se știe ce încarcă sistemul birocratic și îl face o povară pentru cetățean. Guvernul vrea să pară că propunerile vin de jos. E bine, dar dacă nu va face nimic, nu se va simplifica nimic, cine va plăti? Fiind format din independenți, la viitoarele alegeri guvernul nu poate fi sancționat prin votul negativ al cetățenilor.
Indiscutabil, o dezbatere publică pe tema birocrației este binevenită. Este bună și comisia de tăiat hârtii, care nu se știe dacă există sau nu. Întrebarea este de ce s-a ajuns la o birocrație atât stufoasă îmcât este nevoie de o tăietoare? Răspunsul este și mai simplu. Birocrația s-a înmulțit pe măsură ce a crescut numărul salariaților de stat. Când angajezi sute și sute de oameni după fiecare rând de alegeri nu se poate ajunge decât la o inflație de funcționari. Aceștia trebuie să muncească și ei ceva. Și încep să ceară hârtii, ca să pară că se află și ei în treabă.
În această perioadă se trăiește sub dictatura funcționarilor de stat. Ei controlează, amendează, își iau partea leului din tot ce se adună ca impozite, taxe, comisioane luate din munca celor 3-4 milioane de truditori la firmele particulare. În esență nu sunt diferențe majore între o societate sclavagistă sau feudală în care o mână de oameni muncesc, iar alții profită de munca lor. În mare parte această comisie de “tăiat hârtii” se adresează acestei categorii. La care se adaugă simplii cetățeni. Printre aceștia se află și birocrații, care odată ce ies din instituția lor birocratică simt la rândul lor că mai există birocrație și în altă parte. Mai exact birocratul de la instituția A devine victima birocratului de la instituția B, care la rândul său devine victima birocratului de la instituția C. Și așa mai departe. Nimeni nu știe cum precizie câte instituții sunt în această țară, câte formulare se cer, câte avize, câte autorizații se cer unui amărât de cetățean.
Nu o dată o comisie se înființează ca să controleze altă comisie, care la rândul ei este o comisie care verifică alte comisii. Din acest cerc vicios nu se poate scăpa. După ce această comisie de tăiat hârtii va prinde contur se va înființa o altă comisie care să controleze ce fel de hârtii taie această comisie. Acea comisie ar face bine să-și aleagă un titlu mai adecvat, cum ar fi “Comisia de tăiat frunze la câini.” Este mai aproape de adevărata esență a societății birocratice. Bănuiesc, nu sunt sigur, ideea comisiei de tăiat hârtii i-a venit cuiva din lectura anilor ’60 când un cunoscut sociolog american vorbea despre cel mai mare partid din lume, care nu pierde niciodată alegerile, Partidul Birocraților.
