Asculta acest articol
Comisia Europeană a propus suspendarea parțială a plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România, întrucât Guvernul nu a reușit să îndeplinească șase jaloane esențiale. Printre principalele critici se numără numirile netransparente și lipsite de competență în pozițiile de conducere ale unor companii de stat importante, precum CFR, Metrorex și Nuclearelectrica. Această propunere vine în urma unei evaluări preliminare asupra celei de-a treia cereri de plată, în valoare de 2,7 miliarde de euro.
Surse guvernamentale estimează că suspendarea ar putea afecta aproximativ 1,1 miliarde de euro, adică 40% din suma solicitată. Pe lângă numirile controversate din companiile de stat, alte probleme includ investițiile în infrastructura de transport și regimul fiscal aplicat microîntreprinderilor.
Guvernul are la dispoziție o lună pentru clarificări
România are la dispoziție o lună pentru a aduce observații și clarificări către Comisia Europeană. În cazul în care Guvernul nu reușește să convingă Comisia că jaloanele au fost îndeplinite, plățile vor fi suspendate. Deși evaluarea pentru alte 62 de jaloane a fost pozitivă, neîndeplinirea celor șase poate avea un impact semnificativ asupra fondurilor disponibile.
Un aspect crucial îl reprezintă modul de selecție a directorilor în companiile de stat. Deși Comisia Europeană a avertizat România încă din luna iunie asupra problemelor de guvernanță corporativă la companii cheie, precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CFR și Metrorex, Guvernul nu a implementat măsuri substanțiale până în prezent.
România riscă pierderea a sute de milioane de euro
Dacă România nu îndeplinește jaloanele restante în termenul de șase luni stabilit de Comisia Europeană, riscul de a pierde definitiv fondurile devine real. Un exemplu este proiectul metroului din Cluj, care, din cauza întârzierilor și problemelor legate de licitații, nu mai poate fi realizat în cadrul PNRR, pierzând astfel finanțarea de 300 de milioane de euro.
Un alt jalon neîndeplinit se referă la modificarea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, o cerință crucială pentru reformele economice din PNRR. Nerespectarea acestei condiții poate costa România alte 300 de milioane de euro, iar Guvernul trebuie să ia o decizie politică rapidă pentru a evita pierderea acestor fonduri.
Concluzie
România se confruntă cu un risc serios de a pierde fonduri europene esențiale dacă nu reușește să acționeze rapid pentru a îndeplini jaloanele restante. După luni de avertismente din partea Comisiei Europene, este esențial ca autoritățile să ia măsuri concrete pentru a asigura transparența și competența în managementul companiilor de stat, precum și pentru finalizarea reformelor economice necesare în contextul PNRR.
Fii primul care comentează