Confruntări între armata israeliană şi activişti palestinieni au avut loc sâmbătă la frontiera cu Fâşia Gaza, soldându-se cu moartea a 21 de palestinieni, bilanţul victimelor din teritoriul palestinian ajungând la 317 morţi în 12 zile.
“Brigăzile Al-Qassam au efectuat o operaţiune în spatele liniilor inamice, în zona taberei de refugiaţi Maghazi”, a comunicat aripa militară a organizaţiei teroriste Hamas.
Ministrul israelian al Siguranţei Publice, Yitzhak Aharonovitch, a confirmat că au loc “confruntări cu terorişti” la frontiera cu Fâşia Gaza.
Israelul a comunicat că obiectivul ofensivei terestre în Fâşia Gaza este distrugerea infrastructurii organizaţiei islamiste Hamas.
Într-un incident separat, un beduin a fost ucis pe teritoriul Israelului de o rachetă lansată din Fâşia Gaza, bilanţul victimelor israeliene ajungând la trei morţi.
În Fâşia Gaza, bilanţul celor 12 zile de atacuri israeliene se ridică la 317 morţi.
Corlăţean: Nu exclud o nouă operaţiune de repatriere a românilor
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, sâmbătă, că nu exclude o nouă operaţiune de repatriere a românilor din Fâşia Gaza, sau chiar mai multe, el precizând că există astfel de cereri din partea cetăţenilor români din această zonă, relatează Mediafax.
Corlăţean a amintit că pe 14 iulie s-a încheiat o operaţiune de repatriere a 84 de cetăţeni din zona Gaza, români în special, dintre care foarte mulţi copii şi o parte din ei soţi palestinieni, această operaţiune fiind extrem de dificilă, cu conflict în teren, după o cooperare remarcabilă cu Israelul şi cu autorităţile din Ramallah.
Ministrul de Externe a afirmat că există mai multe noi solicitări de repatriere, într-un număr comparabil cu operaţiunea care a avut loc anterior, dar în grupuri diferite.
”Nu exclud deloc ca în perioada următoare, în funcţie de necesităţi şi în funcţie de situaţia de securitate, să procedăm la cel puţin o nouă, dacă nu mai multe operaţiuni de repatriere”, a anunţat Corlăţean, precizând că este important gradul de cooperare cu autorităţile israeliene, pentru aprobarea repatrierilor.
De altfel, Titus Corlăţean a arătat că au fost situaţii în care, din diverse raţiuni ce ţin de competenţele autorităţilor israeliene, partea română nu a primit aprobări, în primă instanţă, dar a insistat, pentru că este vorba de familii şi nu s-a dorit repatrierea doar a unei părţi a familiei.
Fii primul care comentează