Constatările celui de-al treilea raport anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE

Nu sunt comentarii

Asculta acest articol

În cursul anului 2012, Comisia a primit peste 4 000 de scrisori, petiţii şi întrebări din partea cetăţenilor şi a parlamentarilor europeni cu privire la aspecte legate de drepturile fundamentale

La trei ani după ce Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic, impactul ei este din ce în ce mai evident, anunţă Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

“Carta este pe cale să devină un punct de referinţă nu numai pentru instituţiile UE atunci când elaborează legislaţia, ci şi pentru instanţele europene şi naţionale, transformând drepturile fundamentale într-o realitate pentru cetăţenii europeni. Acestea sunt constatările celui de al treilea raport anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, care acoperă anul 2012 şi ilustrează, cu o gamă largă de cauze legate de drepturile fundamentale, faptul că UE continuă să edifice un sistem mai coerent pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor”, scrie în comunicat.

Raportul este însoţit de un nou raport privind progresele înregistrate în 2012 în ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi coincide cu o serie de noi măsuri menite să consolideze drepturile cetăţenilor, prezentate de Comisie în raportul său din 2013 privind cetăţenia Uniunii Europene.

Raportul oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a modului în care drepturile fundamentale au fost puse în aplicare în UE pe parcursul anului trecut. Raportul este structurat în şase capitole, care corespund celor şase titluri ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea, Libertăţile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile cetăţenilor şi Justiţia.

Raportul arată că aspectele care ţin de drepturile fundamentale invocate cel mai frecvent de către cetăţeni în corespondenţa acestora cu Comisia au fost libera circulaţie şi libertatea de şedere (18 % din toate scrisorile legate de drepturile fundamentale adresate Comisiei), funcţionarea sistemelor naţionale de justiţie (15 %), accesul la justiţie (12,5 %), libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul la muncă (7,5 %), integrarea persoanelor cu dizabilităţi (4,5 %) şi protecţia datelor cu caracter personal (4 %) (a se vedea anexa pentru defalcarea detaliată).

În cursul anului 2012, Comisia a primit peste 4 000 de scrisori, petiţii şi întrebări din partea cetăţenilor şi a parlamentarilor europeni cu privire la aspecte legate de drepturile fundamentale. Cele mai multe scrisori (58 %) s-au referit la situaţii în care Carta ar putea să se aplice.