În trimestrul II din acest an, faţă de trimestrul I, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice comparativ cu trimestrul precedent. Aceste creşteri ale costului orar al forţei de muncă au fost determinate în principal de întreruperea/încetarea activităţii economice în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat, dar şi prin reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă, cauzate de intrarea în şomaj tehnic a multor agenţi economici, precum şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici pe durata stării de urgenţă/alertă.
Cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în hoteluri şi restaurante (74,09%), urmată la mare distanţă de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (30,01%). Aceste sectoare economice au fost şi cele mai afectate. Deşi cheltuielile totale cu forţa de muncă din hoteluri şi restaurante au scăzut comparativ cu trimestrul precedent, scăderea timpului efectiv lucrat a fost mult mai accentuată, determinând astfel evoluţia crescătoare a costului orar al forţei de muncă.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit tot în hoteluri şi restaurante (77,01%), respectiv în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (41,36%). Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,69%), respectiv în administraţie publică (6,05%).
1 comentariu
Datoria publică pe cap de român crește cu peste 1.000 euro, cât în precedenții cinci ani la un loc, și trece de 5.000 de euro. Este o estimare a Comisiei Europene, care atrage atenția și că România este singura țară din Uniunea Europeană care nu va putea ține sub control îndatorarea în anul 2021.