Credinciosii s-au rugat Sfantului Andrei, ocrotitorul romanilor

Asculta acest articol

De aceasta sarbatoare sunt legate si cateva traditii pastrate din vremuri indepartate

[slideshow id=5217]

Marti, credinciosii maramureseni s-au indreptat spre biserici unde slujitorii altarelor au oficiat liturghia Sfantului Andrei cel Intai chemat la apostolat. Sfintele lacase de cult, in special cele care poarta hramul Sfantului Andrei, au fost pline de credinciosii care au venit sa se roage pentru ca este iubit mai cu seama ca este declarat ocrotitorul romanilor.

De Sfantul Andrei si-au sarbatorit onomastica peste 600.000 de romani, cei mai multi fiind barbati ce poarta acest nume. De Sfantul Andrei sunt legate cateva traditii pastrate din vremuri indepartate. “Santandrei” era o mare divinitate geto-daca, peste care crestinii l-au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei. El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. Sfantul Andrei a avut un sfarsit de mucenic, fiind omorat prin rastignirea pe cruce, cu capul, in jos intr-o localitate de langa Corint. Crucea pe car a fost rastignit a avut o forma mai aparte, in X, careia i-a ramas numele de “Crucea Sfantului Andrei”.

Usturoi, grau incoltit si turta sarata

In noaptea de Santandrei tinerii dadeau petreceri de pomina (Pazitul Usturoiului). Pentru a fi feriti de actiunea malefica a strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. Petrecerea se numea, in unele locuri, Noaptea Strigoilor. Se spune ca in aceasta noapte sufletele mortilor ies din morminte si se dueleaza cu strigoii vii. La cantatul cocosilor acestea se intorc in pamant. Cand strigoii morti nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor unde incearca sa suga sangele celor ce au nenorocul sa le cada in maini. Usturoiul le vine de hac acestora. Pus la ferestre, la usi, la horn si pe corp (facandu-se si semnul crucii) au menirea sa tina departe aceste spirite. Fetele nemaritate pun grau sub perna sa isi viseze ursitul. Pe langa acest obicei, fetele care au dorit sa-si afle ursitul, viitorul sot, si-au facut o turta de faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si au mancat-o inainte de culcare. Dupa acest ritual, baiatul care a venit in vis sa ii aduca apa ca sa isi potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta. Tot de Sfantul Andrei este pastrat obiceiul de a pune la incoltit grau. El a fost asezat la lumina si udat frecvent, iar de Anul Nou se va interpreta al cui va fi mai inalt si mai bogat acela va avea mai mult noroc si va fi mai sanatos.